3 comentariiUn centru internațional de artă contemporană, care să fie un loc de expoziții și instalații cu vizibilitate europeană, dar și o punte pentru a-i apropia pe ieșeni de conceptul artei contemporane. În urma investiției, finalizate în 2023, a rămas o clădire de patrimoniu, cu o arhitectură spectaculoasă, aflată într-o zonă centrală a Iașiului, care a fost salvată de la distrugere. „Dar a rămas doar o clădire frumoasă și s-a ratat o șansă enormă”, spune societatea civilă.
Carmen Grădeanu, președinta Asociației Compania FaPt – Fabrica de Artă și Producție Teatrală, a explicat pentru Libertatea că Baia turcească era într-un stadiu aproape distrus când și-au îndreptat atenția asupra ei, în urmă cu aproape 20 de ani. Clădirea cu arhitectură cu influențe musulmane, primul edificiu de acest fel din capitala Moldovei, cu istoric vechi de aproape 400 de ani, era în degringoladă totală.
Dar pe trendul apărut în întreaga Europă, cei de la FaPt și-au unit forțele cu alte organizații similare și au început să organizeze acolo evenimente. Întâi au amenajat cât au putut spațiul, au asigurat iluminat, curent electric, au curățat încăperile principale și au plătit o firmă de pază ca să se asigure că locul nu va mai fi casă pentru oamenii străzii. Totul după negocieri cu Primăria, care le-a permis să amenajeze acest spațiu.
„Am avut senzația că Primăria voia, cumva, să se spele pe mâini”
De la un an la altul, evenimentele organizate în Baia turcească au sporit în complexitate și în diversitate: se organizau instalații artistice, piese de teatru, mii de oameni participând la aceste manifestări artistice într-un spațiu care nu oferea niciun fel de condiții. Atunci s-a născut ideea și au început presiunile asupra municipalității: să se aplice pentru reabilitarea cu fonduri europene a Băii turcești, sub argumentul transformării acesteia într-un centru internațional de artă contemporană.
Au contribuit mai multe asociații din Iași: Centrul de Fotografie Contemporană, Centrul Multimedia Teatru Fix, tranzit.ro/Iași, asociația 1+1, asociația Satelit, Artes și AltIași. Doar că în momentul în care discuțiile păreau că avansează în sensul dorit, în 2014, Primăria a tras obloanele peste activitățile artistice desfășurate acolo, sub argumentul riscului dat de condițiile precare ale clădirii.
„Am lucrat de ani de zile acolo, am făcut evenimente acolo, s-a creat o comunitate. Dar în 2014, Baia s-a închis. Am avut senzația că Primăria voia, cumva, să se spele pe mâini. Am luat o clădire de patrimoniu nepăzită, vandalizată, am salubrizat-o, am tras curent, am plătit o firmă de pază, am asigurat cât am putut să nu mai fie infiltrații. Dar în 2014, sub argumentul că există risc seismic, ni s-a transmis că nu are sens să mai desfășurăm activități acolo. Ne-am oferit să predăm sistemul de pază și tot, dar Primăria a spus că nu este nevoie, și în câteva luni a fost din nou vandalizat totul”, a spus Carmen Grădeanu pentru Libertatea.
„Peste 50 la sută din proiect l-am scris noi”
Doi ani mai târziu (2016), în urma unei vizite la Iași a ministrului culturii Vlad Alexandrescu, care a avut discuții cu societatea civilă, s-a întrezărit o speranță pentru ca Baia turcească să fie readusă la viață. La întâlnire a fost invitată și Primăria Municipiului Iași, iar împreună au luat decizia de a depune proiectul pe axa POR 2014-2020, pentru reabilitare, cu scopul de a reface clădirea abandonată din spatele Mitropoliei Moldovei și Bucovinei și a pune în practică și acel centru internațional de artă contemporană.
Inițial, lucrurile au mers conform planului – cele cinci ONG-uri s-au implicat inclusiv în scrierea proiectului, au discutat cu arhitecții care au venit să facă proiectarea.
„Domnul primar aici, la Iași, și-a arogat toate meritele, ceea ce nu e fair play. Ar fi putut să fie un proiect exemplu pentru toată țara de colaborare a societății civile din zona culturală cu administrația locală, dar nu s-a dorit. Peste 50 la sută din proiect l-am scris noi. Ne-am bucurat foarte mult că puteam folosi această metodă «adaptive reuse», una extraordinară în spațiul european, de a converti clădiri care nu mai pot avea destinația inițială, pentru că și conceptul de igienizare publică e depășit deja, către o identitate culturală”, a mai punctat Carmen Grădeanu.
În 2021, Primăria a preluat integral proiectul, ignorând alte sugestii
ONG-urile au sprijinit Primăria și proiectul până în 2021, oferind consultanță arhitecților și, ulterior, constructorilor, pentru a putea transforma spațiile astfel încât să poate funcționa un centru modern de artă. Un astfel de centru, explică Grădeanu, nu înseamnă doar spații de expoziție clasice, încăperi dreptunghiulare ca un fel de camere. A fost gândit ca un centru multifuncțional, cu zone în care să poată fi montate și piese de teatru, cu un amfiteatru mare în curte, cu spații inedite pentru expoziții și instalații ieșite din comun.
Dar colaborarea s-a rupt în 2021, când ONG-urile spun că au fost înlăturate, iar în construcție, explică ei, s-au făcut unele greșeli care fac ca acum să fie imposibilă transformarea sediului în centrul mult-visat. Mai ales că proiectul european pentru asta a fost câștigat: nu doar ca să fie reabilitată clădirea de patrimoniu.
„Mergeam o dată la două luni și de fiecare dată când eram contactați, rezolvam împreună problemele care apăreau, veneam cu sfaturi și sugestii. Dar din 2021, nimeni nu ne-a mai contactat și, la inaugurare, am văzut că s-au făcut și unele greșeli foarte mari. În momentul de față, Baia turcească nu are un ecleraj pentru un centru de artă contemporană. Are un iluminat de restaurant în cel mai bun caz. A fost gândit greșit amfiteatrul din curte, este foarte mic, nu pot fi făcute activități acolo și nici arhitectural nu este cum trebuie. Ca să devină acel centru de care am vorbit, în momentul de față credem că este nevoie să se facă intervenții ca să se remedieze ce nu s-a reabilitat cum trebuie”, a mai punctat Carmen Grădeanu.
Era propusă o structură de conducere fără subordonare politică
Reprezentanții societății civile spun că au „mirosit” îndepărtarea lor din proiect încă din 2019 și au solicitat o audiență la Primărie. Atunci au prezentat o organigramă, un plan de funcționare al noului centru, inclusiv cu program preinaugural. Au explicat că este importantă atragerea ca manager a unei personalități din zona artelor contemporane, recunoscută la nivel internațional, și constituirea unui board artistic. Practic, Primăria urma să fie partener și să facă parte din acest board, dar numirile nu puteau fi unele politice, explică președintele FaPt.
„Am gândit un centru cu expoziții periodice, cu birouri, cu spații de rezidență pentru artiști, un proiect complex pentru că așa funcționează toate centrele din străinătate, nu inventam noi nimic. Să vedeți centrul similar din Plodviv, Bulgaria, creat tot într-o fostă Baie turcească. Este complet diferit față de ce se întâmplă acum la Iași, când totul este dus cumva în derizoriu. Acum sunt activități didactice, expoziții ale industriilor creative, toate lucruri utile într-un context, dar nimic care să aibă legătură cu arta contemporană”, a spus reprezentanta FaPt.
După momentul inaugurării și al anunțului Primăriei Iași că proiectul va fi trecut în subordinea Ateneului din Iași, sub argumentul principal că e singura instituție din subordinea municipalității care gestionează proiecte în domeniul culturii, ONG-urile s-au revoltat. Au existat proteste în fața Băii turcești, petiții online semnate de oameni, în care cereau restaurarea scopului original, gândit în momentul renovării. Mai mulți artiști cunoscuți la nivel național și-au exprimat sprijinul pentru cele cinci ONG-uri de la Iași care au încercat să poarte, fără succes, noi dialoguri cu Primăria.
Rezultatul final este „o banalizare”
„Practic au banalizat complet spațiul acela: putea fi o chestiune distinctă pentru Iași, dar a ieșit încă o clădire de patrimoniu renovată și nu s-a dorit nimic mai mult. S-a ratat o șansă. Noi nu am muncit ani de zile, fără să avem vreo pretenție financiară, ca Baia turcească să fie spațiu pentru examenele Facultății de Teatru sau pentru expoziții de industrii creative. Am vrut o chestie serioasă, cât se poate de conectată la mediul internațional. Pentru asta s-au obținut fondurile europene, inclusiv proiectul care a obținut finanțare a argumentat istoricul activității noastre în acel spațiu pe acest domeniu”, a precizat Carmen Grădeanu.
Ea spune că se crease o efervescență inclusiv la nivelul mediului artistic de la nivel național, care așteptau apariția unui astfel de centru. „Din păcate, s-a ratat această oportunitate, rămânem la noi în bătătură cu arta noastră și nu ne vede, nu ne știe nimeni, nu avem nicio conexiune. Mesajul este chiar urât: chiar totul ține de politic în orașul ăsta? Nu mai există niciun fel de alternativă, totul se face pe linie de partid?”, a mai spus aceasta.
Libertatea i-a cerut un punct de vedere și primarului Iașiului, Mihai Chirica, pe acest subiect, însă acesta nu a răspuns solicitărilor noastre.