ComenteazăVântul puternic de luni seară (4 aprilie) a pus la pământ zeci de arbori din Capitală, provocând mai multe pagube pe străzile din oraș. Peste 30 de mașini au fost avariate, mai mulți stâlpi și cabluri de electricitate au fost de asemenea dărâmați.
Un exemplu intrat în atenția ziarului Libertatea este din Sectorul 3: pe strada Firidei numărul 3, pe trotuarul adiacent Școlii Gimnaziale nr. 89 „Nicolae Labiș”, unul dintre plopii înalți a căzut peste parcarea realizată după 2015.
Înainte, copacii erau în curtea școlii, cu un spațiu verde consistent de jur împrejur. După, conform imaginilor Google Street View, aceștia au fost izolați în câte o alveolă acoperită cu un tip de beton special, permeabil, și ajunși pe trotuar. Vechiul trotuar a ajuns parcare.
Libertatea a consultat un specialist în natură urbană cu o întrebare directă: cât contează intervențiile de acest tip asupra copacilor? E normal ca atâți arbori – 41 – să se prăbușească la o singură furtună?
„Nu e ceva fantastic”, spune Cristian Iojă. Care arată, însă, că nu doar vântul poartă vina.
„E nevoie de o înlocuire a copacilor bătrâni”
„A cădea un arbore la vânt puternic e ceva normal. Se întâmplă asta și în natură. Iar în București sunt anumite zone care sunt caracterizate prin intensități mari ale vântului”, explică profesorul universitar.
Director al Departamentului de Geografie și Mediu al Facultății de Geografie din cadrul Universității din București, Cristian Iojă este specializat pe natura urbană, iar cercetările sale sunt centrate pe relația dintre mediu și comunitate și pe rolul pe care îl au spațiile verzi în sustenabilitatea orașelor.
Specialistul remarcă însă că, deși prăbușirea copacilor din cauza fenomenelor meteo este ceva natural, cei din București sunt mai predispuși la a ceda unei furtuni sau vântului puternic. Asta, pe de-o parte pentru că sunt mulți arbori bătrâni aflați pe aliniamentele stradale, acolo unde „e nevoie de multă vreme de o schimbare treptată” a lor”.
Dar pe lângă fondul îmbătrânit, sunt și elementele ce țin de responsabilitatea umană.
Copacii din București sunt mai sensibili, iar oamenii au contribuit la asta
„Unul este marea toaletare la care au fost supuși arborii din Capitală și care i-a vulnerabilizat semnificativ. Mulți dintre ei și-au pierdut viabilitatea”, spune Iojă.
La asta se adaugă nivelul foarte ridicat de poluare care provine în special din trafic, ținând cont că Bucureștiul este una dintre cele mai poluate capitale europene. Combinate cu temperaturile ridicate și stresul termic, seceta și lipsa de îngrijire – toate astea sunt un cumul de factori care îi face pe arbori să fie mai predispuși la uscare și implicit, la prăbușire.
„Ultimele veri au fost foarte, foarte secetoase. Nu s-a intervenit aproape nicăieri cu irigarea, la noi nici nu se pune problema să fie irigați arborii, doar panseluțele și lalelele le udăm, că alea sunt interesante. La arbori zicem că au ei mecanismul lor de supraviețuire format, dar nu e chiar așa”, explică cercetătorul.
„Arborele trebuie ajutat să crească și să supraviețuiască în oraș. La arborii noi plantați, dacă vă uitați, foarte puțini au sisteme de susținere astfel încât să crească drept, foarte puțini au pământul din alveolă schimbat cum trebuie ca să aibă de unde să-și tragă elementele nutritive, sunt prea puțini ajutați cu apă sau alte modalități pentru a crește sănătos.”
Cristian Iojă, profesor universitar la Facultatea de Geografie din București:
Pentru a preveni prăbușirea copacilor, autoritățile trebuie, în primul rând, să identifice arborii în risc, vulnerabili, spune Iojă, și să-i înlocuiască. Apoi, să planteze copaci care sunt potriviți pentru un oraș ca Bucureștiul, care să reziste la factorii negativi, precum poluarea și temperaturile foarte mari. Și mai ales, să îngrijească ceea ce plantează.
„Suntem în oraș, nu în natură. Arborele nu se descurcă singur. Dacă s-a uscat, nu mai apare altceva în locul lui”, punctează expertul.