De ce crede fostul ministru Constantin Niță că merită eliberat mai repede din pușcărie: s-a spovedit, a văzut filme. Răspunsul judecătorilor 

Până în prezent, Niță nu i-a convins pe judecători că s-a îndreptat, ba din contră, a reușit să-i „supere”, după ce a susținut în cerere că pe timpul detenției a vizitat obiective culturale, a vizionat filme, și-a mărturisit păcatele la preotul închisorii și a participat la liturghii.

A treia cerere de eliberare înainte de termen formulată de fostul ministru al Energiei se va dezbate pe rolul Judecătoriei Miercurea-Ciuc, unde a primit un prim termen pe data de 16 octombrie 2024 (dosar 3569/258/2024).

Ultima astfel de cerere a lui Constantin Niță a fost respinsă de Tribunalul Harghita în vara acestui an, după ce social-democratul a arătat că în pușcărie a participat la „activități socioeducative”, mai exact că s-a uitat la filme și s-a spovedit.

Or, judecătorii i-au explicat în motivare că asemenea activități „nu presupun un efort deosebit”, fiind mai degrabă modalități de agrement sau de relaxare, nicidecum unele care să arate că un deținut s-a îndreptat.

Tribunalul Harghita a reținut că există oameni fără condamnări penale care nici nu au timp de așa ceva.

Cum a fentat legea cu ajutorul Curții Constituționale

Niță este un fost politician PSD, membru al Camerei Deputaților în 4 legislaturi. În 2008 a deținut funcția de ministru al Mediului de Afaceri, iar în 2009 a fost ministru al Energiei.

Recomandări

Anchetă la Castelul Peleș după dezvăluirile Libertatea. Corpul de control al Ministerului Culturii a cerut actele contabile din 2019 și documente interne. Mărturia unui turist șocat de hoția angajaților

Pe 25 noiembrie 2022, Înalta Curte l-a trimis la pușcărie pe Constantin Niță pentru trafic de influență, mai exact pentru că îi ceruse afaceristului Tiberiu Urdăreanu de la UTI un „comision” de 5% dintr-un contract bănos cu Primăria Iași, condusă la vremea respectivă de Gheorghe Nichita (condamnat și el la 5 ani de pușcărie într-un alt dosar).

Constantin Niță își primise pedeapsa de 4 ani încă din iunie 2018, când a și executat 6 luni din condamnare, apoi a fost eliberat în urma deciziilor Curții Constituționale privind așa-zisa nelegală constituire a completurilor de judecători de la Înalta Curte.

După eliberare, Constantin Niță a pierdut contestația în anulare, instanța supremă confirmând condamnarea de 4 ani la sfârșitul anului 2022, astfel că fostul ministru s-a întors după gratii pentru restul de 3 ani și 6 luni.

Pe data de 18 octombrie 2023, la numai un an de la reîntoarcerea în pușcărie, Judecătoria Miercurea-Ciuc i-a respins lui Constantin Niță prima cerere de liberare condiționată (dosar 3102/258/2023), stabilind că acesta nu poate invoca vechiul cod penal, care permitea deținuților de peste 60 de ani să fie eliberați după executarea a 1/3 din pedeapsă.

Instanța de fond a stabilit atunci că fostul ministru trebuie să execute cel puțin 2/3 din condamnare, fracție care s-a împlinit pe 12 mai 2024. Hotărârea a fost confirmată pe 6 decembrie 2023, la Tribunalul Harghita.

Recomandări

Sondaj INSCOP la comanda Libertatea – Alegeri prezidențiale: candidații cu cele mai mari șanse să intre în turul 2

Pe data de 23 mai 2024, Judecătoria Miercurea-Ciuc a luat în discuție a doua cerere de liberare condiționată a lui Constantin Niță (dosar 1151/258/2024), pe care – de data asta – a admis-o. Parchetul a contestat hotărârea la instanța ierarhic superioară, iar Niță a rămas după gratii.

Potrivit informațiilor de la dosar, Constantin Niță ar urma să își execute pedeapsa la termen pe 15 mai 2026.

Ce a făcut Niță în pușcărie: S-a uitat la filme și s-a spovedit

Libertatea a consultat Hotărârea nr. 25/2024 a Tribunalului Harghita din data de 5 iunie 2024, pentru a vedea de ce judecătorii au decis să-l țină după gratii pe Constantin Niță, deși instanța de fond îl eliberase:

• „Pornind de la considerentele avute în vedere de instanța de fond, tribunalul nu neagă împrejurarea că persoana condamnată, pe parcursul executării pedepsei, s-a evidenţiat în mod deosebit, fiind recompensată de mai multe ori, însă nu poate acorda acestor recompense o semnificaţie deosebită în condiţiile în care o conduită bună în timpul executării pedepsei (care, de altfel, este şi în interesul condamnatului) nu este de natură a diminua gravitatea, respectiv rezonanţa socială a faptei sub aspectul săvârşirii căreia a fost condamnat, fiind mai degrabă o obligație a oricărei persoane încarcerate, potrivit dispozițiilor legale și regulamentare incidente în materia executării pedepselor privative de libertate.
• În ceea ce priveşte numeroasele programe şi activităţi socioeducaţionale la care a participat condamnatul, invocate în cuprinsul propunerii, tribunalul, de asemenea, nu va atribui acestora o importanţă ridicată, întrucât, spre exemplu, activităţi de tip «vizite la obiective culturale», «filme», «consiliere moral-religioasă», «activități liturgice» nu impun depunerea unui efort deosebit din partea condamnatului, acestea având mai degrabă caracterul unor activităţi de agrement, de relaxare şi de petrecere în mod plăcut a timpului, cu menţiunea că numeroşi membri ai societăţii, care nu se află deloc în situaţia condamnatului (în sensul că nu au intrat niciodată în conflict cu legea penală, trăind în spiritul respectării legilor şi a ordinii de drept), probabil nu au posibilitatea (din diferite motive, chiar şi din lipsă de timp) să desfăşoare asemenea activităţi.
• În acest context, tribunalul subliniază că a motiva liberarea condiţionată a unei persoane prin participarea acesteia la diferite activităţi în penitenciar, fără a ţine seama și de natura, și de gravitatea infracțiunii pentru care s-a pronunțat condamnarea, contravine disp. art. 100, alin. 1 lit. d, Cod penal”, se arată în motivare.

Recomandări

De ce i-a arestat Curtea Supremă pe suspecții asasinatului de la Arad. Judecătorii invocă dovezi „fără echivoc” ale unor relații intime între inculpați

Judecătorii: „Și-a abandonat misiunea pentru a-și satisface propriile interese”

Tribunalul Harghita a ținut cont în motivare și de gravitatea faptelor lui Constantin Niță, pe care acesta le-a comis de la nivel înalt, pe vremea când era ministru.

• „În acest context, deși există și o orientare în practica judiciară care susține (în mod stereotip) că infracțiunea pentru care s-a dispus condamnarea nu ar mai putea fi avută în vedere cu ocazia analizării situației condamnatului din perspectiva acordării beneficiului liberării condiționate, tribunalul nu poate face abstracţie nici de natura şi gravitatea faptei pentru care acesta a fost condamnat (trafic de influență constând în aceea că, în calitate de deputat în Parlamentul României, respectiv ministru al Energiei, a primit suma de 303.118 lei de la o persoană pentru a favoriza o societate comercială în derularea unor lucrări publice).
• (Instanța are – n.r.) convingerea fermă că punerea în libertate a condamnatului la acest moment ar provoca atât un sentiment de insecuritate socială, cât şi de revoltă, de indignare în cadrul comunităţii în care s-a comis fapta, fiind de natură a acredita ideea că justiţia nu răspunde suficient de prompt la comiterea de fapte grave, ba chiar încurajează printr-o clemenţă excesivă conduite viitoare similare ale condamnatului, iar prin aceasta, exemplul dat de justiţie ar fi unul dezamăgitor pentru opinia publică, fiind de natură a fi percepută ca o legitimare indirectă a unor activităţi infracţionale.
• Sub acest aspect, tribunalul apreciază că funcţia represivă a pedepsei presupune ca persoana condamnată să resimtă pe deplin și în toată amploarea rigorile legii penale şi consecinţele faptei sale, iar punerea în libertate a condamnatului prin acordarea beneficiului liberării condiţionate ar lăsa impresia acestuia că a reuşit să se sustragă parţial de la răspunderea penală, deşi a comis fapta.
• Intimatul condamnat, deși se bucura de un statut social privilegiat (ministru și deputat), a abandonat misiunea sa în serviciul public, respectiv interesele publice, pentru a-şi satisface propriile interese materiale.
• Nu în ultimul rând, nu trebuie neglijată nici funcţia de exemplaritate a pedepsei, respectiv profilaxia procesului penal, aceasta din urmă funcționând și în faza de executare.
• În condiţiile devoalării activităţii infracţionale a condamnatului, prin trimiterea în judecată şi condamnarea sa, opinia publică aşteaptă din partea autorităţii judecătoreşti o reacţie fermă şi neechivocă, în sensul că orice persoană, indiferent de condiţia sa socială, trebuie să fie pedepsită proporţional cu greşelile comise, ceea ce implică, în mod necesar, şi supunerea, constrângerea acesteia să execute pedeapsa aplicată, pedeapsă care, prin esenţă, implică în mod necesar privaţiuni şi aflicţiuni care trebuie suportate inevitabil de persoana care a încălcat ordinea de drept”, mai rețin judecătorii în documentul citat.

Acuzațiile DNA în dosarul fostului ministru PSD al Energiei

Potrivit DNA, în cursul anului 2013, Niţă i-a solicitat omului de afaceri Tiberiu Urdăreanu un comision de 5% din valoarea unui contract încheiat de firma acestuia, UTI, cu Primăria Iaşi.

Niţă a intermediat o întâlnire între Urdăreanu şi fostul primar Gheorghe Nichita în schimbul unui comision de 5% din valoarea contractului.

Banii din comision urmau să îi fie remişi lui Niţă în două forme – parţial în numerar şi parţial printr-un contract de consultanţă fictiv, încheiat cu o persoană de încredere din anturajul fostului ministru.

„În consecinţă, la data de 21 iulie 2013, Niţă Constantin a primit 30.000 de euro de la omul de afaceri în incinta unui restaurant libanez dintr-un hotel din Bucureşti. De asemenea, la solicitarea lui Niţă Constantin, a fost contactată persoana de încredere a acestuia, care a propus încheierea unui contract de consultanţă cu o anumită firmă, la preţul de 5.000 de euro + TVA/lună, care a şi fost semnat la data de 2 mai 2013. În baza acestui contract fictiv (serviciile facturate nefiind, în fapt, prestate de firmă), reprezentanţii omului de afaceri au remis firmei indicate de Niţă Constantin, prin intermediul acestui mecanism, suma totală de 303.118 lei, în tranşe lunare, în perioada mai 2013 – iunie 2014”, arătau procurorii.

Foto: Ionuț Mureșan

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro