ComenteazăMinistrul de Finanțe a explicat de ce proiectul de lege se află încă blocat în comisiile de specialitate din Parlament, el precizând că sunt unele aspecte de clarificat.
”Am avut la începutul lunii februarie vizita echipei de la Eurostat, au fost discuţii pe legea care se afla în Parlament, dar mai sunt anumite chestiuni de clarificat şi curând o să venim în Parlament cu eventuale amendamente care să ducă la o formă pe care Comisia sau Eurostatul să o accepte ca fiind în afara bugetului”, a explicat Eugen Teodorovici, la Parlament.
Ministrul a explicat că, printre lucrurile care trebuie modificate în proiect figurează numărul reprezentanţilor pe care statul trebuie să-i aibă în Consiliul de Supraveghere sau transparenţa totală în ceea ce înseamnă modul de funcţionare a Fondului.
„Vizavi de numărul de reprezentanţi pe care statul trebuie să-i aibă sau poate să-i aibă în Consiliul de Supraveghere, o chestiune normală, deci o limitare la maximum doi, felul companiilor care vor fi parte ale Fondului Suveran, se doreşte clar – şi e normal să fie aşa – o transparenţă totală în ceea ce înseamnă modul de funcţionare a Fondului, chestiuni normale. (…) Urmează să clarificăm sau, de fapt, să închidem discuţiile de ordin tehnic şi, după aceea, vom veni în Parlament la Comisiile de buget-finanţe, unde se află acest proiect, pentru a primi un raport favorabil şi, după aceea, vot în Senat”, a spus ministrul Finanţelor.
Ministerul Finanțelor a prezentat în august anul trecut proiectul de creare a Fondului Suvern de Dezvoltare și Investiții (FSDI), acesta urmând să conțină participațiile statului la 27 de companii, valoarea totală a acestora fiind de aproximativ 45 de miliarde de lei, adică 10 miliarde de euro.
Pachetele de acțiuni care vor intra în Fond sunt cele mai profitabile deținute de către stat. Între acestea se regăsesc Hidroelectrica (la care statul deține 80,05%), Romgaz (70%), Electrica (48,78%), Loteria Română (100%), Aeroporturi București (80%), Nuclearelectrica (82,49%), Antibiotice Iași (53,02%), Salrom (51%), Imprimeria Națională (100%), Societatea Națională a Apelor Minerale (100%), Oil Terminal (59,62%) sau Conpet (58,72%).
Pe lângă acestea, Guvernul a inclus participații minoritare deținute de către stat la companii deja privatizate: Petrom (unde statul are 20,63%), Engie România (34%), Delgaz Grid (13,51%), E.ON Energie România (31,82%), Biofarm (1,16%), Chimcomplex (12,89%), Telekom România Communications (45,99%). Aceasta din urmă este fostul Romtelecom, Engie este fostul Distrigaz Sud, iar Delgaz Grid este fostul Distrigaz Nord.
Alte companii incluse sunt: Compania Naţională pentru Controlul Cazanelor, Instalaţiilor de Ridicat şi Recipientelor sub Presiune (100%), IAR SA (72,19%), Cupru Min (100%), Unifarm (100%), Compania Naţională Administraţia Porturilor Dunării Maritime (92,3%), Compania de Investiţii pentru Turism (100%), Administraţia Porturilor Maritime (80%) și Societatea de Administrare a Participaţiilor în Energie (100%).
Aceasta din urmă controlează pachetele minoritare de acțiuni pe care statul le mai are la filialele Electrica privatizate în urmă cu mai bine de un deceniu.
Anual, cele 27 de pachete de acțiuni aduc la buget 2 miliarde de lei, astfel că în 2018 bugetul statului va fi văduvit de această sumă.
Citește și: VIDEO/ Industria viitorului: mineritul cosmic. În România, fizicienii pregătesc materialele pentru călătoriile în spațiu