De la mijlocul lunii septembrie, Danemarca a încercat să trăiască ca și cum pandemia s-ar fi sfârșit.
Până vineri, în țara nordică puteai merge într-un bar, un club, restaurant sau cinematograf fără să mai prezinți dovada vaccinării. Nu mai existau distanțare socială sau restricții privind adunările mari de persoane, nici măcar în interior. Iar măștile de protecție erau rar zărite, poate doar în aeroporturi.
Pe site-ul Autorității Daneze în Sănătate, curioșii puteau vedea un clip video cu muzică rap în care instituția mulțumea danezilor complet vaccinați, adică 86% din populația de peste 12 ani.
Dar între timp, infectările au reînceput să crească, ajungând la peste 2.500 de cazuri în fiecare zi. În jur de 315 persoane sunt acum spitalizate. Cifrele sunt totuși reduse, prin comparație cu situația din estul Europei sau chiar din alte țări vest- europene.
Pentru a preveni agravarea situației, guvernul a reintrodus certificatul COVID pentru spațiile închise cu mai mult de 200 de persoane și pentru cele din exterior cu mai mult de 2.000 de oameni. Și măștile și-au făcut iarăși apariția.
În ciuda neplăcerilor, mai bine de 90% dintre danezi susțin noile măsuri, potrivit sondajelor.
Viitorul este nesigur, în condițiile în care valurile pandemice ar putea reveni în mod repetat, iar încrederea ar putea fi cea care face diferența, scriu în New York Times Rebecca Adler-Nissen, Sune Lehmann și Andreas Roepstorff, profesori și cercetători implicați în proiectul Hope, care analizează felul în care democrațiile fac față crizei sanitare.
De aceea, spun ei, reușitele și erorile Danemarcei pot servi drept lecții pentru celelalte țări și pot arăta de ce transparența autorităților este vitală în această perioadă.
Încredere și spirit comunitar
Cercetarea continuă în cadrul acestui proiect, care include 400.000 de chestionare pe tema comportamentului în pandemie completate de cetățeni din Danemarca, alte șase țări europene și SUA, sugerează că performanța autorităților de la Copenhaga în pandemie se bazează pe trei factori.
În primul rând, Danemarca se bucură de un grad ridicat de încredere socială și instituțională, comparat cu alte țări, dar și de un grad ridicat de disponibilitate în privința vaccinării.
Mai exact, 90% dintre danezi spun că au încredere ridicată sau moderată în autoritățile sanitare ale țării.
În al doilea rând, Danemarca are un grad scăzut de polarizare politică și dezinformare.
Iar în al treilea rând, țara îmbrățișează spiritul de comunitate, sau „samfundssind”, cum este el numit în statul nordic.
În vreme ce Danemarca nu reușește neapărat să includă toți rezidenții în acest concept, în special pe imigranți, țara este în general o societate bazată pe încredere și cu o etică comunitară puternică.
Tocmai încrederea și etosul comunitar sunt cele care au făcut ca politica COVID a autorităților să fie mai simplă.
Lockdown-urile temporare au avut loc fără mari proteste în Danemarca. Nu au existat restricții de circulație, iar limitările privind adunările în locuințele private au fost posibile deoarece cetățenii au ales să respecte recomandarea autorităților din sănătate.
Iar când vaccinurile au fost aprobate, danezii s-au imunizat rapid, în cea mai mare parte.
Bilanțul pandemiei vorbește de la sine. În Danemarca au murit de COVID 471 de persoane, raportat la milionul de locuitori. În SUA, spre exemplu, au murit 2.303 persoane, iar în România – peste 2.700 de persoane la milionul de locuitori.
Potrivit cercetătorilor, guvernul danez a construit pe acest sentiment de încredere de la început, prin conferințe de presă regulate ținute de șefa guvernului, Mette Frederiksen, și alte autorități.
În martie 2021, Autoritatea Daneză în Sănătate a fost printre primele care au suspendat și apoi au renunțat la vaccinul AstraZeneca, din cauza temerilor privind efectele adverse.
Autoritățile de la Copenhaga au spus că pandemia este sub control și că alte vaccinuri urmează să sosească în țară.
Nu există informații că această decizie ar fi afectat rata de vaccinare. În schimb, disponibilitatea autorităților de a fi transparente și de a revizui în mod public politicile în lumina noilor informații a fost critică pentru menținerea încrederii publice, spun cercetătorii.
Când guvernul a mers prea departe
Dar încrederea de care se bucură autoritățile daneze, au observat cercetătorii, le-a încurajat uneori să meargă prea departe, în lipsa opoziției publice sau instituționale.
Astfel, spun cercetătorii, cea mai mare lovitură pentru încrederea în guvern a fost observată la puțin timp după scandalul izbucnit în cazul nurcilor infectate cu COVID.
La începutul lui 2020, Frederiksen a anunțat că toate nurcile din Danemarca trebuie să fie eutanasiate pentru a stopa răspândirea unui virus mutant printre animale.
Asta presupunea uciderea a aproximativ 17 milioane de nurci din 1.000 de ferme din țară.
În două săptămâni, în jur de 11 milioane de animale au fost eutanasiate, iar industria de profil – greu lovită.
S-a dovedit apoi că guvernul nu avea autoritatea legală pentru a da un astfel de ordin. Dezvăluirea a generat un scandal. Ministrul agriculturii a demisionat, iar guvernul ar putea fi nevoit să plătească în jur de trei miliarde de dolari în cheltuieli și compensații pentru fermieri și pentru industrie.
Există o anchetă publică demarată, iar șefa guvernului va fi și ea chestionată în decembrie pe această temă.
Deși încrederea în guvern a reînceput să crească, după acest scandal, ea nu și-a revenit la cota inițială. „Minkgate”, așa cum a fost numită afacerea în Danemarca, a arătat că doar pentru că guvernele beneficiază de mână liberă din partea electoratului, asta nu înseamnă că ar trebui să abuzeze de aceasta.
Pe măsură ce restricțiile sunt reintroduse, Danemarca trebuie să se bazeze încă o dată pe încrederea și simțul comunitar ale cetățenilor, pentru a depăși criza.
Și există un risc ca unitatea națională să fie afectată, dacă pandemia se va agrava, din cauza danezilor nevaccinați care se îmbolnăvesc și transmit apoi virusul în comunitate.
Deja țara se confruntă cu campanii de umilire publică a comunităților cu rată mică de vaccinare, în special cele cu o proporție majoritară formată din imigranți.
De aceea, avertizează cercetătorii, încrederea rămâne critică pentru stoparea pandemiei. Iar obținerea ei necesită transparență, deschidere și disponibilitatea de a accepta incertitudinile.