Potrivit dicționarelor explicative, cuvântul blestem se traduce prin invocarea urgiei divinității asupra cuiva. Biserica recunoaște blestemul ca fiind o cerere adresată lui Dumnezeu sau diavolului, care se răsfrânge asupra ființei ori lucrului blestemat sau chiar asupra celui care blesteamă. Se numără printre cele mai mari păcate, fiind o abatere gravă de la legile creștinești. Pe de altă parte, anatema este o formulă de blestem utilizată de reprezentanții Bisericii. Aceasta reprezintă excluderea, pieirea eternă. O altă formă puternică de blestem este defixio, o tăbliță de plumb inscripționată cu mesaje negative, apoi îngropată. Aceasta își are originile în vechime și se mai utilizează și azi în magia neagră.
Citeşte mai departe pe libertateapentrufemei.ro

 
 

Urmărește-ne pe Google News