De ce i-a arestat Curtea Supremă pe suspecții asasinatului de la Arad. Judecătorii invocă dovezi „fără echivoc” ale unor relații intime între inculpați

Instanța Supremă a acceptat probele procurorilor 

Laura Bîlcea (Crișan), Sebastian Ilie Bulbuc (Sebi) și Adrian Bogdan Horodincă (Golumbaru) au fost arestați pentru 30 de zile. Libertatea a studiat motivarea deciziei de arestare.  

Lăsați liberi de Curtea de Apel București, unde instanța de judecată a acuzat lipsa de probe, fiica lui Ioan Crișan, acuzată că a comandat crima, și cei doi bărbați, acuzați că au executat asasinatul, au fost arestați de Înalta Curte de Casație și Justiție.

Completul de la Instanța Supremă a decis că „probele în baza cărora poate fi dispusă arestarea preventivă nu trebuie să aibă forţa probelor care stau la baza unei trimiteri în judecată şi, cu atât mai puţin, a unei soluţii de condamnare”. 

Curtea Supremă a subliniat că, pentru a cere arestarea preventivă, anchetatorii „trebuie să furnizeze un set de date, informaţii verosimile şi credibile care să susţină presupunerea rezonabilă conform căreia persoana faţă de care a fost declanşat procesul penal a săvârşit fapta/faptele de care este acuzată”.

Relația tensionată dintre Bîlcea și tatăl său, argument al acuzării

Potrivit procurorilor din cazul asasinatului cu bombă de la Arad, Laura Bîlcea a pus la cale asasinarea tatălui său pe fondul unor tensiuni legate de faptul că Ioan Crișan era nemulțumit de faptul că fiica sa „nu desfășura nicio activitate care să îi aducă venituri constante, deși are calitatea de avocat în Baroul Arad”. 

Recomandări

Anchetă la Castelul Peleș după dezvăluirile Libertatea. Corpul de control al Ministerului Culturii a cerut actele contabile din 2019 și documente interne. Mărturia unui turist șocat de hoția angajaților

Acuzarea spune că în acest context, Crișan ar fi lansat ideea contactării fostului ginere, deputatul Sergiu Bîlcea, pentru a-i propune să preia treptat afacerile sale „pentru a asigura în acest fel viitorul nepoților săi, de care îl legau puternice sentimente”. 

Război total între Laura Bîlcea și fostul soț deputat

Procurorii susțin că „informația era de natură a-i produce inculpatei Bîlcea Laura-Oana un puternic sentiment de frustrare, în condițiile în care relația ei cu fostul soț s-a încheiat cu stări conflictuale profunde”. 

Un argument al acestei frustrări este provocarea, de către Laura Bîlcea, a unui scandal politic în urma căruia și-a anunțat intenția de a candida la Primăria Arad împotriva fostului soț. 

„Provocarea acestui scandal a avut drept unică miză răzbunarea numitei Bîlcea Laura-Oana pe fostul soț și indică disponibilitatea acesteia de a pune în aplicare planuri elaborate pentru a-și atinge acest scop”, susțin procurorii.

Recomandări

Sondaj INSCOP la comanda Libertatea – Alegeri prezidențiale: candidații cu cele mai mari șanse să intre în turul 2

Curtea de Apel București, care i-a lăsat în libertate pe cei trei acuzați din dosar, a susținut că Ioan Crișan „nu a efectuat niciun demers concret în sprijinul ideii contactării fostului ginere, martorul Bîlcea Sergiu, căruia să îi propună să preia treptat conducerea afacerilor sale”. Chiar Sergiu Bîlcea a declarat că Ioan Crișan nu i-a vorbit niciodată despre posibilitatea predării afacerilor sale.

„Tensiuni și nemulțumiri reciproce grave”

În decizia de arestare a Laurei Bîlcea și a celorlalți doi acuzați din dosar, Înalta Curte susține că procurorii au dovedit că între Laura Bîlcea și tatăl său erau „tensiuni și nemulțumiri reciproce grave, pe toate planurile, atât personale cât şi al activităţilor profesionale şi de afaceri”. 

De asemenea, susține Înalta Curte, este dovedită „dorinţa extremă a inculpatei de a îşi gestiona singură viaţa personală, profesională şi de afaceri fără constrângerile şi direcţiile impuse de tatăl său şi de a dispune de toate resursele care aparţineau acestuia”.

Judecătorii Curții Supreme au avut în vedere mărturia unei persoane care a fost „foarte apropiată” de Laura Bîlcea: mama vitregă a fostului iubit al fiicei sale (nepoata lui Ioan Crișan). 

Martora Alexandra Blănaru a declarat că relația dintre ea și Laura Bîlcea era atât de apropiată încât fiica lui Ioan Crișan rămânea de multe ori să doarmă la ea. Cu aceste ocazii, spune martora, Laura Bîlcea i-a spus că vrea să vândă casa în care locuiește, cumpărată de tatăl său, pentru că „i se părea prea mult de lucru cu ea”, dar nu putea să facă asta pentru că „nu era pe numele ei”. 

A găsit „un băiat” care să se ocupe „de treabă”

Alexandra Blănaru, mai arată Curtea Supremă, a declarat că „în obsesia ei cu ideea de a scăpa de casă, (n.r. – Laura Bîlcea) i-a spus că intenţionează să o incendieze”. 

„Relevant din perspectiva caracterului inculpatei este împrejurarea că, după un interval scurt de timp, (n.r. – martora) a fost abordată de inculpată şi i-a solicitat să o ia la domiciliul său pe fata sa întrucât va face ce i-a spus, întrucât a găsit un băiat care se va ocupa de treabă. Ulterior, i s-a spus martorei că a renunţat”, se arată în decizia de arestare a Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Frizerul pasionat de electronică și confecționarea bombei

Procurorii din dosarul asasinatului cu bombă de la Arad susțin că în contextul relațiilor tensionate dintre Laura Bîlcea și tatăl său, și pe fondul dorinței de a obține sume mari de bani de pe urma decesului omului de afaceri, Laura Bîlcea i-a „angajat” pe Sebastian Bulbuc, zis „Sebi” și pe Adrian Bogdan Horodincă, zis „Golumbaru”, să îl asasineze pe Ioan Crișan.  

„Înalta Curte observă că materialul probator administrat în cauză conduce, fără echivoc, la concluzia existenței unor relații foarte apropiate, chiar intime între inculpații Bulbuc Sebastian Ilie și Bîlcea Laura-Oana”, se mai arată în motivarea deciziei de arestare a Curții Supreme.

Documentul mai arată că, în urma înțelegerii dintre Laura Bîlcea și „Sebi”, în planul de asasinat a fost atras și „Golumbaru”, urmând ca aceștia din urmă să ducă la îndeplinire planul. În acest sens, susțin procurorii, „Sebi” și „Golumbaru” au reușit să obțină, de la Florin Alexandru Lind – un frizer pasionat de electronică, un dispozitiv de detonare de la distanță, cu ajutorul telefonului mobil. 

Lind, care are în dosar calitate de suspect, le-a povestit procurorilor cu lux de amănunte cum funcționa sistemul de detonare și modul în care, cu două zile înainte de asasinat, împreună cu Bulbuc și Horodincă, a testat dispozitivul, folosind o petardă, pe un câmp din apropierea casei sale. 

„Înalta Curte evidențiază manifestările explicite și insistente ale celor doi inculpați de a intra în posesia unui dispozitiv cu detonare de la distanță cu ajutorul unui telefon mobil, concretizate în cereri exprese, suspectul Lind Florin Alexandru fiind abordat în acest scop de fiecare dată când se întâlnea cu cei doi inculpați”, se arată în decizia de arestare a Înaltei Curți.

Judecătorii care au dispus arestarea au mai arătat că Horodincă și Bulbuc „nu au oferit organului de urmărire penală nici o explicație referitor la motivul pentru care au achiziționat de la suspectul Lind Florin Alexandru dispozitivul cu detonare de la distanță, iar cel indicat suspectului, respectiv deplasarea la București unde cei doi inculpați ar fi avut o lucrare, «ceva în construcții, de demolat» nu s-a dovedit a fi adevărat, nefiind susținut nici în apărările formulate de inculpați în fața judecătorilor de drepturi și libertăți”.

O lună de tăcere, după aproape de 100 de apeluri

În susținerea acuzațiilor aduse celor trei acuzați din dosarul de omor, procurorii Parchetului General arată că, imediat după explozia de la Arad, frizerul care a pus la dispoziție dispozitivul exploziv i-a bănuit pe „Sebi” și pe „Golumbaru” că se află în spatele atacului, încercând să le ceară explicații. 

De altfel, susțin procurorii, mărturia lui Lind a fost confirmată de mai multe probe. Spre exemplu, la data la care Lind a spus că dispozitivul a fost testat, Bulbuc și Horodincă au fost localizați în zona casei lui Lind. De asemenea, a fost dovedită „utilizarea (n.r. – în ziua respectivă) a două telefoane mobile pentru testarea dispozitivului”. 

„Înalta Curte observă că suspectul Lind Florin Alexandru a fost audiat de organul de urmărire penală pe data de 16.10.2024 iar datele de pe camerele de supraveghere au fost obținute la data de 17.10.2024, fiind evident că aspectele susținute de suspect au inițiat verificările efectuate de organul de urmărire penală, fiind confirmate de datele certe obținute prin acest procedeu probator, ceea ce conferă veridicitate deplină declarației dată de suspect, fiind exclus ca împrejurările relatate de suspect să aibă la bază date deja deținute de organul de urmărire penală”, mai arată judecătorii Înaltei Curți. 

Un argument al acuzării este și numărul de apeluri telefonice dintre Laura Bîlcea și Sebastian Bulbuc înainte de comiterea crimei și „tăcerea” de după asasinatul cu bombă de la Arad. „În perioada 01.03.2021 – 29.05.2021 între cei doi au avut loc 98 de apeluri GSM, ultimul fiind în data de 27.05.2021, dată la care inculpații Bulbuc Sebastian Ilie și Horodincă Adrian Bogdan și suspectul Lind Florin Alexandru asamblau dispozitivul de detonare. 

Spre deosebire de frecvența deosebită a apelurilor înregistrată în perioada anterioară evenimentului din data de 29.05.2021, nejustificată în contextul în care între inculpați nu ar fi existat și relații personale de genul celor la care au făcut referire martorii, în perioada următoare aceștia au luat legătura telefonic abia în data de 22.06.2021, iar frecvența apelurilor a fost foarte redusă, numai 4 convorbiri în 3 ani”, au subliniat judecătorii în decizia de arestare studiată de Libertatea.

Proba cheie: telefonul care a explodat la moartea lui Crișan

Decizia de arestare a inculpaților din dosarul asasinatului cu bombă de la Arad arată că explozia care a dus la moartea lui Crișan a fost provocată cu ajutorul unui telefon mobil Alcatel 2003G, cumpărat în data de 27 mai 2021, ora 15:38 (cu două zile înainte de crimă) de la un magazin de pe strada Roman Ciorogariu din Arad. 

Înalta Curte a reținut „cu caracter cert” că „un autoturism Volkswagen Golf 4, aceeași marcă cu cel utilizat de inculpatul Horodincă Adrian Bogdan, este identificat pe data de 27.05.2021 ora 15.26 – 15.27 pe str. Griviţei, apoi pe str. Conduraşilor, cu sens de deplasare spre Piaţa Sîrbească, aceste străzi fiind în apropiere de strada Roman Ciorogariu, Arad”. 

Înalta Curte susține că decalajele orare pentru care Curtea de Apel București a respins arestarea sunt consecința unei erori a casei de marcat a magazinului, decalaj care „este specific acestui tip de casă de marcat şi nu se remediază în mod automat”. 

În decizia de arestare dispusă de Înalta Curte a cântărit greu faptul că una dintre cartelele folosite la detonare a fost procurată de la o benzinărie Rompetrol, unde „Sebi” și „Golumbaru” erau cunoscuți drept clienți, Bulbuc fiind chiar un fidel al locului. În plus, susțin procurorii, cartelele au fost activate la orele la care frizerul Lind spune că s-a realizat testarea dispozitivului.   

Marea necunoscută din anchetă

În luarea deciziei de arestare a contat și faptul că, în seara dinaintea exploziei, când se presupune că dispozitivul exploziv a fost montat în mașina lui Crișan, Bulbuc și Horodincă au fost localizați în zona domiciliului omului de afaceri. Dacă pentru Bulbuc putea o explicație că locuiește în apropiere, în cazul lui Horodincă prezența în zonă a fost considerată suspectă. 

În plus, datele din anchetă arată că, „în noaptea de 28.05 – 29.05.2021 (n.r. noaptea dinaintea crimei), între cei doi inculpaţi au avut loc comunicări telefonice, respectiv un apel cu durata de 10 secunde la 23:18 şi două apeluri în intervalul 23:49 – 23:51, cu durata de 18 şi, respectiv 6 secunde, constatându-se că, la acele ore ambii inculpaţi se aflau în raza de acoperire a celulei GSM de la domiciliul victimei”.

Ce nu s-a putut demonstra de către procurori este, însă, modul în care bomba a fost plasată în interiorul mașinii lui Crișan. „În ceea ce priveşte modalitatea în care a fost acţionat sistemul de închidere de la portierele autoturismului victimei, Înalta Curte arată că, până la acest moment procesual, nu au fost prezentate date certe, însă acest aspect trebuie privit în contextul în care s-a probat cu depoziţii de martori că inculpatul Horodincă Adrian Bogdan avea cunoştinţe şi aptitudini de efectuare de reparaţii la autoturisme”, au punctat judecătorii Înaltei Curți.

Contradicții referitoare la tipul de explozibil folosit

Unul dintre motivele pentru care Curtea de Apel București a respins arestarea preventivă a celor trei acuzați din dosar este legat de faptul că nu există probe care să arate că Laura Bîlcea, „Sebi” sau „Golumbaru” ar fi deținut substanțe explozive, cu atât mai mult cu cât „din raportul de analiză nr. 120/2021, întocmit de Institutul pentru Tehnologii Avansate rezultă că în fragmentele analizate, prelevate de la locul exploziei, s-a constatat prezența unor explozivi militari – RDX și HMX”. 

Procurorii arată că expertiza Institutului pentru Tehnologii Avansate este doar una dintre cele trei realizate în dosar, existând și un raport al Institutului Naţional de Cercetare Dezvoltare pentru Fizica Materialelor Măgurele (INCDFM) care arată că „cel mai probabil explozibilul utilizat în automobilul victimei este de putere scăzută, posibil făcut artizanal, pe bază de amestec pirotehnic”. 

„(…) tipul explozivului – fie el militar sau artizanal – nu afectează structura acuzaţiei penale formulate. Urmărirea penală, în curs de desfăşurare, va aduce noi clarificări asupra tipului de exploziv, dar aceste aspecte vor afecta doar detalii tehnice, nu fundamentul juridic al acuzării”, au arătat procurorii în contestația admisă de Înalta Curte, care a explicat că „aspectul referitor la natura explozibilului nu afectează concluzia existenţei suspiciunii rezonabile privind comiterea infracţiunilor pentru care s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale”. 

Ipoteza unei răzbunări între mafioți, exclusă categoric

Decizia de arestare a Înaltei Curți de Casație și Justiție arată că procurorii Parchetului General exclude categoric varianta căreia Ioan Crișan a fost victima unei răzbunări mafiote ca urmare a implicării în traficul de țigări sau în alt tip de infracțiuni. 

Potrivit procurorilor, nu doar că datele recuperate integral din telefonul victimei nu arată o implicare a lui Crișan în traficul de țigări sau acțiuni de crimă organizată, dar apropiații lui „evidenţiază o dorinţă a acestuia de a nu intra în activităţi care i-ar fi putut crea probleme cu legea, chiar dacă acestea i-ar fi adus venituri obţinute facil”. 

Mărturie în acest sens a depus fostul ginere al lui Crișan, deputatul Sergiu Bîlcea. Politicianul a declarat că fostul său socru era „un individ conservator, foarte zgârcit, de modă veche, în materie de haine şi tot restul”. 

„În afară de relaţia lui cunoscută cu Aurora (n.r. – directoare de la firma sa – martor în dosar), nu era genul care, prin afacerile lui să se schimbe, să aibă amante tinere şi frumoase, să meargă în concedii extravagante. Nu ştiam că îşi luase Mercedes, am aflat după explozie, eu ştiam de o Skoda Octavia. Îi plăcea să meargă la un şpriţ, dar nu lucruri extravagante, ci ieşirea de după muncă cu băieţii la şpriţ şi la mici. […] Reţin că ne spunea că, indiferent ce dificultăţi am avea, să nu facem prostii, el referindu-se la lucruri ilegale”, este mărturia deputatului Bîlcea în fața procurorilor.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro