Vladimir Putin candidează pentru un nou mandat de președinte, în cadrul alegerilor prezidențiale din Rusia, care se desfășoară pe 18 martie. În fiecare zi, până la deschiderea urnelor, Libertatea.ro vă prezintă un material despre viața și ascensiunea la putere a liderului de la Kremlin, precum și detalii despre acest scrutin.

Potrivit unui sondaj publicat, luni, de Sputnik, aproximativ 75% dintre ruși îl susțin pe Vladimir Putin la scrutinul de duminică. Același sondaj arată că prezența la urne va fi între 63-64%.

La întrebarea „dacă ați participat la alegerile prezidențiale, cu ce candidat ați vota?”, 64,9% dintre respondenți și-au exprimat dorința de a-l susține pe Putin, ceea ce se traduce într-un procent de 73-75% dintre cei care se vor prezenta la urne.

Următorul în sondaje este reprezentantul partidului PCRM, Pavel Grudinin, care are sprijinul a 6,7% din respondenți (11-13% din alegători), urmat de liderul Partidului Liberal Democrat din Rusia, Vladimir Jirinovski – cu 6,2% (7-9% din alegători), Ksenia Sobchak, nominalizată de liberal Partidul Inițiativă Civilă – cu 0,7% (1-2% din alegători) și Grigore Yavlinski, co-fondator al Partidului Yabloko – cu 0,5% (1-2% din alegători). Restul candidaților ar obține sub 1% dintre voturi.

Sondajul a fost efectuat în perioada 10-11 martie pe 3.000 de respondenți din 73 de regiuni rusești. Marja de eroare nu este mai mare de 2,5 procente.

Întrebarea ridicată de o astfel de victorie detașată a liderului de la Kremlin este de ce îl votează rușii pe Vladimir Putin?

Mai multe publicații internaționale au încercat să analizeze obiectiv situația și au ajuns la mai multe concluzii:

  • Mulți ruși sunt recunoscători. Pentru unii oameni, în special pentru locuitorii mai bogați din Moscova și Sankt-Petersburg, cele două mari orașe ale țării, viața nu a fost niciodată mai bună decât în acești ultimi ani, de când Putin este președinte.
  • Rusia a înregistrat cea mai rapidă creștere a numărului de milionari din lume, iar în Moscova își au domiciliul, potrivit Forbes, 73 de miliardari.
  • Speranța de viață în Rusia a ajuns acum la 71 de ani, un nivel record și o creștere de șase ani față de anul 2000, când a fost ales prima dată Putin președinte.
  • Putin a crescut, de asemenea, cheltuielile pentru armată, restabilind influența globală a Uniunii Sovietice – o sursă de mândrie pentru milioane de oameni de aici.

Dar pentru un număr semnificativ de ruși, viața este încă sumbră:

  • Aproximativ 20 de milioane de oameni – aproximativ 14% din populație – câștigă doar 170 de dolari pe lună.
  • Veniturile reale s-au diminuat pentru al patrulea an la rând.
  • 3.000 de școli primare și gimnaziale, multe dintre ele fiind situate în Siberia, nu au toalete de interior
  • Inegalitatea socială este printre cele mai mari din lume, iar corupția costă țara anual 35 miliarde de dolari, potrivit Institutului de politici economice Gaidar din Moscova.

Și totuși, peste jumătate dintre ruși sunt pregătiți să-l voteze și să-i ofere încă un mandat de președinte. Printre aceștia mulți sunt tineri, dar și persoane din categoriile sărace. Peste 80% dintre ruși spun că aprobă performanța lui Putin în calitate de președinte, un rating care a rămas constant de când Kremlinul a anexat Crimeea în 2014 – un pas pe care majoritatea îl susțin.

Cu toate acestea, paradoxal, mulți ruși – aproximativ 50% – spun că țara se îndreaptă în direcția greșită, cifră care a rămas constantă în ultimii ani, potrivit Centrului Levada, un sondaj independent.

Care este explicația pentru această disonanță cognitivă?

Într-un articol publicat în NewsWeek, se arată că deși Putin este tehnic șeful statului, mulți ruși nu îl asociază cu eșecurile națiunii. „Putin este responsabil pentru toate lucrurile care sunt bune și adesea intangibile. Când oamenii sunt întrebați despre țara lor și despre evoluția ei, populația se gândește la guvern, guvernator, primar, salarii, venituri și nu la președinte”, spune Maxim Trudolyubov, un jurnalist rus.

Acest fenomen este cel mai bine ilustrat de faptul că numeroși ruși fac apeluri online la președinte pentru a le rezolva problemele care nu sunt soluționate în mod normal de administrația locală. Ei au pancarte sau mesaje cu „Putin- pomogi!” („Putin-ajutor!”) și i se adresează cu ”Ty” – versiunea neoficială a cuvântului rusesc pentru” voi „, folosită în mod normal pentru a se referi la Dumnezeu sau, în secolele trecute, la țar.

Conferința televizată anuală a lui Putin a întărit această imagine a președintelui ca o figură parentală dominantă, capabilă rapid de a rezolva problemele rușilor. În timpul ”conversațiilor cu oamenii” Putin îi ceartă și critică de multe ori pe oficialii care nu rezolvă anumite probeleme sau îi îndeamnă să construiască locuințe sau conducte de gaze în zone îndepărate. Odată, i-a făcut cadou o rochie unei fetițe dintr-o familie sîracă și a invitat-o la o petrecere de Anul Nou la Kremlin. „Este magia lui Putin. În imaginația populară, el este responsabil pentru tot ce este bun”, mai spune Trudolyubov.

Pentru unii ruși, președintele nu este doar responsabil pentru tot, el ”este totul”. Spre deosebire de țările occidentale, unde politicienii sunt văzuți mai ales ca oameni obișnuiți, pentru milioane de ruși, Putin este întruchiparea vie a țării. De aceea, critica „liderului național” este frecvent interpretată ca o critică a Mamei Rusia.

Putin în cultura contemporană rusă

Această devotament față de Putin se reflectă în cultura contemporan. De exemplu, în 2015, Timati, unul dintre cei mia cunoscuți rapperi ruși a lansat o piesă ”Prietenul meu este Vladimir Putin”, ale cărei versuri spun că ”Întreaga țară este cu el / Este cool, un super-erou”.

Și nu sunt doar cântece, sunt picturi murale, portrete, chiar și statui ale lui Putin, inclusiv un bust de bronz lângă Sankt Petersburg, care îl portretizează pe președintele rus ca împărat roman. Toate sunt manifestări ale ceea ce criticii numesc un cult al personalității construit în jurul liderului rus, care a început să se dezvolte și mia mult în timpul disputei cu Occidentul asupra Crimeei.

Dar, spre deosebire de cultul de personalității dezvoltat de Stalin, Putin nu se bazează pe represiunea politică în masă, ci pe consilierii umbră care îi construiesc cu atenție imaginea.

Unul dintre foștii consilieri ai lui Putin, Gleb Pavlovsky, povestește că popularitatea președintelui rus se bazează în mare parte pe amintirile din anii 1990, când, sub președintele Boris Elțîn, salariile și pensiile nu au fost plătite luni întregi. Aceste greutăți au urmat prăbușirii Uniunii Sovietice, o perioadă foarte dificilă pentru milioane de ruși.

Venirea la putere a fostului agent KGB-ist a coincis, însă, cu o creștere masivă a prețului global al petrolului, principala resursă de export a Rusiei, iar nivelul de trai a crescut dramatic. „Aveți de-a face cu o națiune de supraviețuitori. Oamenii își amintesc când abia reușeau să se hrănească pe ei înșiși și pe familiile lor. Deși există o inegalitate monstruoasă între bogați și săraci, oamenii privesc acum ceea ce au acum ca noroc, mai mult decât ceva ce li se cuvine de-a gata”, explică Pavlovsky.

Vladimir Putin și cultul personalității

O altă strategie a fost aceea de a face în așa fel încât Putin să nu fie asociat personal cu un eșec. „De aceea nu l-am lăsat să meargă la scena dezastrului de la Kursk”, spune Pavlovski, referindu-se la moartea a 118 marinari la bordul unui submarin rusesc cu motor nuclear, care s-a scufundat în 2000.

Cu toate acestea, pentru toate schemele lui Kremlin, Pavlovski insistă asupra faptului că rușii îl idolatrizează pe Putin ca pe un mit. „Aceasta este propagandă, o propaganda foarte puternica”, spune el. „Statul rus este foarte slab. Aceasta nu este o mașină guvernamentală puternică, de aceea compensăm prin metodele pe care le-am elaborat în anii 1990 și propaganda media din anii 2.000, coroborată cu manipularea politică”, concluzionează fostul consilier al lui Vladimir Putin.

Totuși, nu trebuie omis faptul că mai multe investigații efectuate de jurnaliștii din opoziție au dezvăluit că Kremlinul se străduiește să-i facă pe ruși să participe – cel puțin voluntar – la mitinguri în sprijinul președintelui și sunt scoși în stradă angajații guvernamentali sau elevii pentru a spori participarea.

Citește și: EXCLUSIV/ România a pierdut un credit de 465 milioane de euro pentru o magistrală de metrou dintr-un motiv absurd

 

 
 

Urmărește-ne pe Google News