Polonia cumpără, în schimb, rachete Patriot de 4,75 miliarde de dolari, dar o sumă de 178 de milioane de dolari este contractul de offset, potrivit Defence24.com.

În cadrul acestuia, grupul polonez PGZ va realiza camioanele pentru bateriile de rachete, care vor fi realizate în configurații de 8×8 sau 4×4, scria, în septembrie 2020, TheFirstNews.com.

Libertatea a întrebat reprezentanții Raytheon de ce există această diferențiere.

Diferențe între contracte

Mike Ellison, executivul responsabil de cerințe și capabilități al companiei americane, care se ocupă de Europa de Est, spune că Polonia a cerut o serie de modificări ale rachetelor.

În schimb, România a cerut aceeași procedură prin care cumpără armament și Guvernul Statelor Unite, iar acest lucru aduce o serie de avantaje, precum preț mai mic și disponibilitate mai rapidă a echipamentelor.

Mike Ellison, executivul care se ocupă de tehnică și capabilități în cadrul Raytheon, responsabil pentru Europa de Est | FOTO: Raytheon

România nu cumpără rachetele direct de la Raytheon, ci prin intermediul guvernului Statelor Unite. Aceste contracte se fac printr-un program special numit Foreign Military Sales (FMS), care este principala modalitate prin care guvernul american vinde armament și servicii de apărare națiunilor partenere.

FMS garantează că Forțele Armate Române vor primi cele mai bune sisteme la un preț corect. Contractele derulate prin FMS se supun acelorași controale și reguli stricte precum achizițiile realizate de SUA, astfel ca națiunile partenere să poată avea încredere deplină în procesul de achiziție.

Mike Ellison:

Sistem de rachete Patriot | FOTO: Raytheon

Polonia a vrut altă configurație

În schimb, Polonia a cerut o configurație diferită pentru sistemele Patriot și un offset extins, spune oficialul Raytheon.

„România a cerut aceeași configurație pe care o are Armata SUA și, în plus, și-a dorit livrarea primei unități în doar 24 de luni. Pentru a ne asigura că respectăm această cerință, am fost nevoiți să accelerăm procesul de producție pentru un timp de execuție mult mai scurt decât cel pe care îl oferim de obicei clienților. Astfel, chiar și în contextul unei pandemii globale, am reușit să ne respectăm termenul-limită asumat și să livrăm României primul sistem Patriot în septembrie 2020”, mai mai arătat Ellison.

Conform lui Ellison, sistemele Patriot sunt folosite și de Germania, Olanda, Spania, Polonia, Suedia și Grecia.

Acorduri cu Romaero și Aerostar

Oficialul companiei mai spune că Raytheon Missiles & Defense a semnat acorduri cu Romaero și cu Aerostar Bacău, pentru colaborare în ceea ce privește producția și mentenanța tehnică, „nu doar pentru sistemele Patriot ale României, ci și, potențial, pentru sistemele deținute de celalalte 16 națiuni”.

Întrebat dacă societatea este interesată de o colaborare cu compania de stat Romarm, acesta a oferit un răspuns diplomat: „explorăm activ toate posibilitățile de producție de la nivel local”.

Rachetele „invizibile” anti-nave

În luna aprilie, România a mai comandat o serie de rachete Raytheon. Este vorba de rachete anti-navă, contract de 286 de milioane de euro. Acesta este derulat tot prin intermediul guvernului SUA.

Sistemele conțin:

  • Vehiculul de lansare mobilă;
  • Sistemele radio tactice;
  • Centrul de distribuție a tragerii;
  • Rachetele Naval Strike (NSM).
Rachetele anti-navă ale Raytheon pot lovi cu precizie la 185 de kilometri | FOTO: Raytheon

Despre acestea, Ellison spune că sunt aproape invizibile și sunt capabile să lovească ținte aflate la 100 de mile nautice, adică la 185 de kilometri distanță.

Ce putem spune noi este că Sistemul de Apărare de Coastă Naval Strike Missile (NSM) este o rachetă de croazieră anti-navă de ultimă generație, cu o abilitate inegalabilă de a lovi ținte maritime. De altfel, vorbim despre o rachetă extrem de manevrabilă, cu un design care o face aproape invizibilă, capabilă să zboare foarte aproape de suprafața mării și să acționeze la distanțe de peste 100 mile nautice.

Mike Ellison:

Acesta a mai afirmat că rachetele respective au fost construite pentru a putea să opereze în condiții meteorologice diverse, inclusiv cele zona arctică a Norvegiei.

Conform Raytheon, 30 de „parteneri” din Europa folosesc în acest moment tehnică furnizată de gigantul american.

Cine este Raytheon

Cu sediul în Walthan, Massachusetts, Raytheon este unul dintre cei mai mari producători de armament din lume. Compania are o capitalizare bursieră de 133,6 miliarde de dolari și 181.000 de angajați.

Raytheon a avut în 2020 vânzări totale de 57,1 miliarde de dolari și raporta la final de an comenzi totale de 150,1 miliarde de dolari.

În 2020, societatea a anunțat pierderi de 3,5 miliarde de dolari, după un câștig net de 5,5 miliarde în 2019.

Pe lângă rachetele Patriot, Raytheon mai produce acum și rachetele de atac Tomahawk și rachetele sol-aer Stinger și Javelin, care pot fi purtate de soldați.

Raytheon deține și Pratt&Whitney – care produce motoare de avioane, atât civile, cât și militare, și Collins Aerospace – care produce componente pentru aviație. O altă unitate produce sateliți și oferă servicii spațiale armatei americane.

În 2020, Raytheon a fuzionat cu United Technologies, producător motoare de avioane și componente, care mai producea și lifturi și aparate de aer condiționat. Unitățile care realizau lifturi și electrocasnice au fost separate și există ca entități independente acum.

 
 

Urmărește-ne pe Google News