1 comentariuJoi dimineață, 1 septembrie, bucureștenii au așteptat în stațiile de pe Magistrala 2 de metrou Berceni-Pipera, cea mai aglomerată linie, până la 10 minute. Asta, la orele de vârf, între 7.30 și 10.00. În restul zilei, intervalele au fost de până la 15 minute.
Pe Magistrala 1 Pantelimon-Dristor 2, timpul de așteptare a fost și mai mare. Cine a urcat la Gara de Nord ca să ajungă la Piața Victoriei a fost nevoit să aștepte și 20 de minute pe peron.
Așa a ținut aproape toată vara, de la începutul lunii iulie. O perioadă în care bucureștenii sunt în concedii, iar școlile și universitățile sunt închise. În lunile de vară, transportul în comun este, teoretic, mai liber.
Dar faptul că trenurile de metrou au circulat atât de rar a permis ca stațiile să se aglomereze și să se creeze îmbulzeli pe peron și în vagoane. Se mai adaugă la asta temperaturile foarte ridicate și pandemia de COVID-19.
Metrorex deține 82 de trenuri de metrou, iar conform programului anual de circulație, 57 ar trebui să funcționeze pe toate cele șase magistrale.
Situația s-a îmbunătățit
Vineri, 2 septembrie, în circulație erau 55 de trenuri, au declarat reprezentanții Metrorex pentru Libertatea, iar timpii de așteptare s-au redus, astfel, cu un minut.
Compania de transport nu a primit încă banii oferiți de Guvern prin rectificarea de buget din august pentru plata datoriilor pe care le are către Alstom, firma care asigură mentenanța trenurilor.
„Dar banii vor veni curând, iar firma are această siguranță că vor fi plătiți. Așa că a început să-și reia treptat serviciile în urma demersurilor pe care le-am tot făcut”, au explicat pentru Libertatea reprezentanții Metrorex.
Guvernul i-a dat bani să-și plătească datoriile, dar banii s-au dus în salariile mărite
Luna trecută, Metrorex a primit de la Guvern, prin rectificarea bugetară, 156 de milioane de lei ca să-și plătească o parte din datoriile care se ridică la 160 de milioane.
Compania a avut nevoie de ajutor ca să achite facturi restante. Dar, în același timp, salariile angajaților au crescut din luna august cu 7,5%, potrivit Club Feroviar, prin renegocierea noului contract colectiv de muncă, la presiunea sindicaliștilor. A fost majorată și valoarea tichetelor de masă, de la 15 lei la 20 de lei.
Banii au fost trimiși de Guvern cu un scop, dar ei ajung „la grămadă” în bugetul Metrorex, pentru acoperirea cheltuielilor, inclusiv cea cu salariile.
„Un soi de șantaj”, spune ministrul transporturilor
„Anul 2021 a fost un an de excepţie pentru metrou, pentru că am văzut răngi la metrou. A însemnat primul an, de când există această companie, în care nu a existat buget aprobat până la sfârşitul anului, dincolo de show-ul cu răngi”, a spus ministrul transporturilor Sorin Grindeanu acum câteva zile într-o conferință de presă la sediul PSD.
Grindeanu se referă la campania de demolare a chioșcurilor ilegale din stațiile de metrou de anul trecut, când directorul de atunci al Metrorex, Ștefan Paraschiv, a folosit o rangă pentru a deschide ușa unui magazin.
Grindeanu a spus că situația facturilor neplătite este „un soi de șantaj” provocat de conducerea precedentă. El dă vina, practic, pe fostul ministru al transporturilor, Cătălin Drulă.
Doar că situația nu e de ieri, de azi. Metrorex nu are prevăzuți bani în buget, cu toate că sumele pentru mentenanță sunt predictibile, de la începutul anului. Practic, poate plăti mentenanța dintr-un an abia în anul următor.
Iar Curtea de Conturi a remarcat asta într-un raport din 2020: „Factorul guvernamental nu a reuşit să asigure, în totalitate şi la timp, resursele financiare necesare Metrorex astfel cum şi-a asumat responsabilitatea”.
Dar cum a ajuns compania în situația asta?
Cel mai rapid și predictibil mijloc de transport
Într-un București cu aproape două milioane de mașini, aflat pe locul al șaselea în Europa din punctul de vedere al aglomerației rutiere, metroul vine ca o gură de aer pentru mobilitatea urbană.
În jur de 600.000 de oameni circulă zilnic cu metroul, cel puțin jumătate dintre ei pentru a merge și a se întoarce de la locul de muncă dimineața și după-amiaza, la orele de vârf: 7.30-10.00 și 16.30-19.00.
În mod normal, în aceste intervale, trenurile circulă, în medie, la orele de vârf, la intervale de 3-4 minute pe Magistrala 2 Berceni-Pipera și 6-7 minute pe celelalte linii..
Cu 82 de trenuri și 77 de kilometri cale dublă, rețeaua de transport subteran ce aparține Metrorex reprezintă cel mai rapid și predictibil mijloc de transport urban.
De ce a circulat metroul atât de rar
Mentenanța trenurilor de metrou bucureștene este asigurată, din 2004, de compania franceză Alstom. La finalul lunii iunie, Alstom a avertizat Metrorex că nu va mai face mentenanță dacă nu-și achită datoriile de 160 de milioane de lei, echivalentul unui an de servicii prestate.
„Câte companii îşi permit să continue să lucreze fără să fie plătite timp de un an?”, a spus atunci preşedintele Alstom pe Europa, Gian Luca Erbacci, într-un interviu pentru News.ro. El mai spunea că firma nu-și mai permite să susțină singură contractul.
De ce este importantă mentenanța? Prin verificările și apoi acordul celor de la Alstom, Metrorex are garanția că un tren este în bună funcțiune. Fără mentenanță, trenurile de metrou nu pot circula.
În iulie, Alstom a făcut ce a avertizat că va face. Facturile din urmă nu au fost plătite, așa că din 11 iulie, compania a decis să asigure serviciile de mentenanță doar pentru jumătate din trenuri, cele mai noi.
Motivul pentru care bucureștenii au ajuns să aștepte metroul la Piața Romană 20 de minute, în loc de 5 minute este că nu au mai fost metrouri care să circule.
Metrorex: „Nu a existat buget”
Facturile neplătite la timp de Metrorex sunt din perioada mai-decembrie 2021, în valoare de 142 de milioane de lei, potrivit unui răspuns al companiei la solicitarea Libertatea. La această sumă s-au mai adunat și niște facturi de anul acesta, până la suma de 160 de milioane de lei. Compania a putut plăti 23 de milioane de lei pe serviciile Alstom din ultimele luni.
Metrorex spune că pur și simplu nu a avut bani să plătească, în lipsa unui buget aprobat pe anul 2021. S-a bazat pe ce a avut din 2020.
Compania dă vina și pe pandemia de COVID-19. Metrorex și-a continuat activitatea pe toată perioada stărilor de urgență și alertă, „cu aceleași costuri de întreținere sau chiar mai mari”, cu toate că numărul călătorilor a fost mai mic, afirmă Metrorex. Mai puțini călători înseamnă mai puține cartele cumpărate.
Până la 40 de milioane de euro plătește Metrorex pentru mentenanța trenurilor
Cu un buget în care cheltuielile estimate sunt mai mari decât veniturile așteptate, cei mai mulți bani îi dă Metrorex pe salariile celor 5.097 de angajați: peste 810 milioane de lei, adică undeva la 160 de milioane de euro.
A doua cheltuială importantă este cea cu mentenanța. Anual, Metrorex dă undeva la 35-40 de milioane de euro pentru serviciile Alstom. Este, de altfel, cel mai mare contract al companiei.
Primul contract de mentenanță dintre Metrorex și Alstom a fost semnat în 2004, pe o perioadă de 15 ani și cu o valoare de 240 de milioane de euro. Cel de-al doilea a fost semnat la sfârșitul anului trecut, în urma unei licitații în care Alstom a ieșit câștigătoare – a fost și singura care a depus ofertă. Noua înțelegere, intrată în vigoare la 1 ianuarie 2022, este tot pe 15 ani, ceea ce înseamnă că Alstom va asigura mentenanța până în 2037. Contractul are o valoare de 2,8 miliarde de lei, adică peste 570 de milioane de euro. Asta înseamnă cel puțin 38 de milioane de euro pe an.
20.000 de euro pe zi costă mentenanța
Diferența de preț al contractelor este dată, evident, de faptul că la începutul anilor 2000 nu existau atât de multe trenuri de metrou și doar trei magistrale erau complet construite.
Serviciile de mentenanță se tarifează pe kilometru. Practic, la fiecare kilometru parcurs de tren, Metrorex plătește lunar o anumită sumă către Alstom pentru că firma asigură funcționarea bună a trenului. Conform contractului, este vorba de aproximativ 31 de lei pe kilometru (fără TVA) pentru trenurile vechi și de 16 lei pe kilometru (fără TVA) pentru trenurile mai noi.
Făcând un calcul simplu pentru o zi de lucru de 18 ore – program 5.00-23.00 – pe o linie de 31 de kilometri, cât are Magistrala 1 de metrou, cu interval mediu de trecere a trenurilor la 10 minute, rezultă că mentenanța pe o singură magistrală este de peste 20.000 de euro.
O analiză realizată de Europa Liberă arată că mentenanța metroului bucureștean costă mai mult decât în orașe precum Shanghai, Londra sau Paris.