De ce lupta împotriva spălării banilor este pe butuci în România. ”Oficiul stă pe un munte de informații financiare”

• Numele Oficiului Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor (ONPCSB) a intrat recent  în atenția opiniei publice după scandalul Laurențiu Baranga. Numit șef al acestei instituții, cu rang de secretar de stat, colecționar de titluri academice, Baranga a demisionat când s-a aflat că își falsificase diploma de bacalaureat.
• Pentru a evalua eficiența acestui organism, Libertatea a întrebat Parchetul General câte informări ale acestei instituții s-au finalizat cu dosare în instanță și condamnări.
• Răspunsul a fost pe măsura suspiciunilor: în 2019 și în primele zece luni ale acestui an, procurorii nu au trimis în judecată niciun dosar pe baza informărilor venite de la ONPCSB. 
• Întrebat cum explică acest record de ineficiență, vicepreședintele oficiului, Constantin Aprodu, susține că au fost trimise totuși în instanță 19 dosare, că se trimit aproape o mie de notificări pe an și că responsabilitatea pentru valorificarea informațiilor revine procurorilor și polițiștilor.
• Comisia Europeană a criticat frecvent România pentru lipsa de eficiență în combaterea spălării banilor, iar în această vară, Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a condamnat ţara noastră la plata unei amenzi de 3 milioane de euro, pentru că nu a transpus complet, în termenul prevăzut, o directivă din domeniu.

Recomandări

Dosarul asasinatului de la Arad. Lipsurile care au dus la eliberarea suspecților și cine este marele absent din boxa arestaților

ONPCSB este o unitate de informații financiare subordonată Guvernului, a cărei principală misiune este descoperirea celor care vor să introducă în circuitul financiar bani obținuți din activități ilegale.

Pentru prevenirea și combaterea acestui fenomen, băncile au primit dreptul de a monitoriza orice tranzacție financiară suspectă, pe care o raportează apoi oficiului. Peste 10.000 de euro în interiorul țării și peste 15.000 de euro la transferurile externe.

ONPCSB colectează rapoarte din partea tuturor instituțiilor financiare din România, de la furnizorii de servicii de jocuri de noroc până la notari, avocați sau chiar agenți imobiliari. 

După ce rapoartele trec de filtrul analiștilor financiari ai oficiului, conducerea instituției decide care dintre acestea pleacă spre Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Dacă acele informări au la bază suspiciuni justificate, atunci ele devin dosare penale investigate de procurori.

Recomandări

Trei măsuri arbitrare ale regimului comunist au cauzat catastrofa de la Certej. Un munte de nămol și cianură a îngropat de vii 89 de oameni

Numărul dosarelor penale trimise în judecată și al condamnărilor pentru spălarea de bani și finanțarea terorismului este un indicator important pentru evaluarea eficienței oficiului. 

Informările oficiului nu au la bază suspiciuni întemeiate

Libertatea a solicitat atât Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, cât și ONPCSB statistici referitoare la câte dintre aceste informări au devenit dosare penale. Datele diferă, dar bilanțul este prost în ambele părți.

ONPCSB susține însă că în aceeași perioadă, 19 dosare au fost totuși trimise în judecată.

În 2019, ar fi fost trimise în judecată 15 cazuri în baza rapoartelor oficiului, “cu precizarea că acestea pot avea la bază 1, 2 sau mai multe informări conexate cauzei și pot fi atât din perioada de referință, cât și din alte perioade”.

Recomandări

Șofer român de TIR blocat trei zile pe autostrada distrusă de inundațiile din Spania: „Nici în războiul din Iugoslavia nu am văzut așa ceva”

Iar în 2020 au mai fost trimise în judecată alte 4 cazuri. 

Instituția menționează că a trimis Parchetelor aproape o mie de informări în fiecare an. O parte cu suspiciuni de spălare de bani și multe care vizează alte infracțiuni.

În 2018, au fost trimise în judecată 8 dosare din 1.123 de sesizări transmise Parchetului, selectate din 11.953 de tranzacții suspecte raportate de Banca Națională a României.

Am solicitat un exemplu de dosar cu sentință definitivă. Am primit unul instrumentat în 2010. Am cerut altul din perioada pe care o analizăm: 2019 – 2020. Nu se poate deocamdată. “Sunt niște prevederi care țin de confidențialitatea acestuia (oficiului – n.r.) ca furnizor de informații”, ne-a explicat un oficial din cadrul ONPCSB.

Procurorul general spune că informările de la oficiu sunt folositoare, dar nu în dosare de spălare a banilor

Întrebată cât de eficiente sunt aceste informări, procurorul general al României, Gabriela Scutea, a precizat pentru Libertatea că informațiile respective au fost valorificate pentru alte infracțiuni decât cele de spălare a banilor.

Oficiul informează organele de urmărire penală şi cu privire la indicii de săvârşire a altor infracțiuni decât cele de spălare a banilor sau de finanțare a terorismului, conform art. 34 alin. 3 din Legea nr. 129/2019. În proporție covârșitoare, de peste 80%, informările oficiului referitoare la existenţa unor indicii de spălare a banilor sau de finanţare a terorismului au fost valorificate în cadrul procedurilor de natură penală, care au presupus administrarea probatoriului impus de specificul fiecărei cauze.

Gabriela Scutea, procurorul general al României:

Un procuror specializat în problematica spălării banilor ne-a declarat, sub anonimat, următoarele: “A spune că informările oficiului au fost folosite în alte cauze decât spălarea banilor e o formă de a spune că oficiul, într-un procent covârșitor, nu e bun în domeniul spălării banilor. Faptul că informațiile au fost valorificate în cadrul altor cauze arată, de fapt, adevărata ineficiență a oficiului”.

Laura Ștefan, expert din zona societății civile în problematica statului de drept, susține că statisticile prezentate de Libertatea demonstrează că cele două instituții colaborează deficitar.

“Din păcate, jurisprudența pe spălare de bani în România a rămas modestă, așa cum tot modestă e jurisprudența privind confiscarea extinsă. Cele două mecanisme sunt, până la urmă, singurele căi prin care rețelele criminale sunt deposedate de beneficiile materiale obținute prin activitatea ilegală. Pentru rețelele criminale, oamenii sunt mai puțin importanți decât banii pe care comportamentul infracțional îi produce.
Din statisticile ONPCSB și PICCJ se observă o valorificare judiciară redusă a informațiilor privind suspiciuni de spălare a banilor și trebuie lămurit urgent unde este, de fapt, problema și ce se poate face pentru a o rezolva. Altfel, peste 10 ani vom vorbi tot despre câteva cauze la nivelul țării, în condițiile în care organizațiile criminale prosperă”, a declarat Laura Ștefan.

Procurorii se plâng de calitatea informațiilor primite de la oficiu

Procurori cu experiență în analiza informărilor venite de la oficiu au explicat pentru Libertatea, sub protecția anonimatului, că problema acestor rapoarte informative constă în faptul că ele nu indică în mod real posibile infracțiuni. Și îi aruncă pe procurori pe piste false, consumatoare de timp și energie.

“În anul 2018, potrivit noilor modificări legislative, sesizările s-au transformat în informări și așa a scăzut valoarea actelor întocmite de oficiu. Informațiile prin definiție sunt mai relaxate, poți să scrii ce te taie capul. S-a dorit cât se poate de mult diminuarea responsabilității oficiului”, ne-a explicat un procuror sub anonimat.

Un alt procuror susține că “ofițerii de informații financiare nu au ochi de investigator”. 

Ne transmit informări cu care nu avem ce să facem. Statisticile dovedesc că ei ne transmit suspiciuni care se dovedesc neîntemeiate. Oficiul nu are capacitatea de a evalua care sunt cu adevărat tranzacțiile suspecte și care nu. Tu, oficiu, ai apreciat că există suspiciuni rezonabile de spălare de bani, ceea ce se dovedesc a nu fi așa. Asta înseamnă că ai o problemă în cântărirea a ceea ce înseamnă spălarea de bani.

Procuror, sub protecția anonimatului:

Potrivit informațiilor oferite de Parchetul General, în anul 2018, la nivelul întregii țări, procurorii au instrumentat prin mijloace specifice 370 de cauze de spălare de bani, finalizate prin rechizitorii și acorduri de recunoaștere a vinovăției.

Dintre acestea, la DIICOT au existat numai 9 trimiteri în judecată având ca obiect infracțiuni de spălare a banilor cu prejudicii de peste 20 de milioane de lei.

“SRI nu poate face aprecieri”

În materie de finanțare a terorismului, oficiul susține că, în ultimii trei ani, au existat două investigații.

Solicitat de Libertatea, SRI a oferit următoarea reacție: “Cooperarea în domeniu se realizează în cadrul Sistemului Naţional de Prevenire şi Combatere a Terorismului, din care ONPCSB face parte. Atunci când, în urma analizării și prelucrării informațiilor, ONPCSB constată existenţa unor suspiciuni de finanţare a terorismului, informează de îndată Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie și SRI (…) Modul de evaluare și procesare a datelor și informațiilor de către entitățile la care faceți referire este o chestiune asupra căreia SRI nu poate face aprecieri (…)”.

Dacă infracțiunea de spălare de bani este combinată cu infracțiuni de corupție, atunci inclusiv procurorii DNA beneficiază de informările oficiului. Libertatea i-a adresat aceeași întrebare și procurorului-șef al DNA, Crin Bologa: sunt folositoare informațiile primite de la oficiul pentru combaterea spălării banilor?

“Sesizările de la oficiu conțin mai mult indicii și nu ajung să probeze faptele la care fac trimitere. Revine rolul procurorului de a stabili dacă aceste indicii se confirmă. Avem mai multe investigații prin care căutăm banii și avem câteva comisii comune de anchetă cu câteva state din UE. Avem zeci de comisii rogatorii în zeci de state ale lumii, prin care urmărim banii prin conturi. Dar este foarte greu să obținem rezultate și un feedback de la țările unde solicităm aceste informații. Avem în lucru astfel de dosare, ele sunt greu de instrumentat, mai ales având în vedere nivelul de competență pe care îl avem și posibilitatea persoanelor pe care le anchetăm să disimuleze și să pierdem urma banilor în statele lumii. Au eficiență aceste informări în măsura în care noi le putem dovedi prin probe”, a fost răspunsul lui Crin Bologa, procurorul-șef al DNA.

Un fost coleg de școală militară cu Gabriel Oprea asigură interimatul în fruntea ONPCSB

După demisia lui Laurențiu Baranga, președinția interimară a ONPCSB a fost preluată de vicepreședintele Constantin Aprodu. General în rezervă, aceasta a fost secretar general al Ministerului Agriculturii și e fost coleg de școală miliară cu Gabriel Oprea. Aprodu a fost numit în funcția de vicepreședinte ONPCSB de premierul Viorica Dăncilă în ultima sa zi de mandat. 

Constantin Aprodu aruncă toată responsabilitatea în curtea Parchetului și a Poliției. Într-un interviu acordat Libertatea, vicepreședintele oficiului spune că fructificarea informărilor furnizate de ONPCSB intră în atribuțiile altor instituții.

Libertatea: Domnule Aprodu, statisticile arată prost. Cum se poate ca din peste o mie de informări să rezulte atât de puține dosare penale? 
Constantin Aprodu: Nu mă pot pronunța în această chestie. Este treaba autorităților de aplicare a legii, a poliției și a parchetelor de lângă tribunal să valorifice informările primite de la ONPCSB.

– Există mulți procurori care susțin că oficiul ar fi mai performant dacă ar avea în structura sa angajați cu studii juridice, pentru că ar ajuta analiștii financiari să aibă ochi de investigatori.
– Orice expertiză la nivelul oficiului este bine-venită, însă să nu ajungem într-o zonă în care constatăm că aceia care fac informările sunt și cei care investighează, să nu fie un principiu de drept încălcat undeva.

– Pe vechea lege, exista un plen care evalua acele informări, iar în acel plen erau și procurori delegați de către Parchetul General. Credeți că oficiul funcționa mai bine, dacă în boardul decizional existau și procurori?
– Eu consider, având în vedere că discutați cu o persoană care a făcut parte din acel plen, că nu se poate face, la momentul la care vorbim, o analiză despre cum e mai bine, cu plen sau conducere executivă. Perioada de transformare a oficiului dintr-o instituție cu plen către o conducere executivă s-a făcut gradual. 

Oficiul se laudă cu sute de tranzacții blocate

– Băncile vă transmit în jur de 11.000 de rapoarte privind tranzacții suspecte, iar oficiul triază substanțial din ele în selecția către Parchetul General.
– Băncile ne transmit atât rapoarte cu tranzacții suspecte, rapoarte privind operațiuni în numerar, cât și rapoarte cu transferuri externe. Suspiciunea se naște deja la nivelul entității raportoare. În momentul în care banca și-a creionat suspiciunea, atunci o înaintează către oficiu. Există situații în care înaintează o propunere de suspendare a operațiunii. Sau o raportează după finalizarea operațiunii.
În cazul în care operațiunea nu este efectuată, oficiul, prin specialiști, printr-un departament de analiză operativă, purcede în 24 de ore să caute în bazele de date astfel încât să se pronunțe dacă operațiunea efectivă trebuie sau nu trebuie să fie suspendată. Și dă un feedback entității raportoare.

– Ați avut multe tranzacții suspendate?
– La nivelul anului 2018, am avut 431 de operațiuni neefectuate de sistemul bancar, din care au fost 295 suspendate de către oficiu. La nivelul lui 2019, au fost 693 de solicitări de operațiuni neefectuate, din care au fost suspendate 430. La nivelul lui 2020, până în august, au fost 759 neefectuate, din care suspendate 480.
Suspendările se fac pentru 48 de ore, timp în care oficiul purcede la metode specifice pentru finalizarea unei analize. Apoi cerem de la Parchetul General o prelungire cu 72 de ore, timp în care avem obligația să finalizăm analiza, care se va termina fie cu o informare a Parchetului pe o spălare de bani sau finanțarea terorismului, fie cu o trecere în evidență, unde ea rămâne până apar noi indicii în legătură cu operațiunea respectivă.

– Din moment ce ați făcut atât de multe suspendări, cum explicați faptul că, potrivit Parchetului General, din 1 ianuarie 2019 până în octombrie 2020 au fost înregistrate numai zece dosare penale și nu a fost întocmit niciun rechizitoriu? Din moment ce acele suspendări de tranzacții nu au dus la apariția unor dosare penale, atunci oficiul poate fi acuzat că face abuzuri asupra celor cărora le blochează tranzacțiile.
– Astea sunt mecanismele noastre instituționale, nu le pot defini în termenii pe care îi folosiți dvs. 

– Care este diferența dintre a raporta o suspiciune și a raporta o informare?
– Vechea legislație era legată de noțiunea de sesizare. Începând cu 2017, noțiunea de sesizare a fost înlocuită cu noțiunea de informare.
O sesizare penală care se făcea în anul 2017 și care trecea printr-o adunare și decizie a plenului era un document întocmit în baza Codului de procedură penală, intra sub incidența noțiunii de sesizare așa cum e ea descrisă în procedura penală. Se intra într-o procedură judiciară. Nu același lucru este acum, eu acum sunt unitate de tip administrativ, trimit niște informații. Parchetul poate valorifica acele informații în mai multe feluri.

“Eu nu am auzit să fie vreun terorist în România”

– Investigațiile pe finanțarea terorismului arată la fel de prost.  În 2018 au fost zero investigații, în 2019 au fost două, iar în 2020 au fost zero.
– Noi am făcut analize în baza rapoartelor pe care le-am primit de la sistemul bancar. Factorul de prevenție al SRI pe această zonă este ridicat. Acesta e motivul pentru care nu există cazuri de finanțări, eu nu am auzit să fie vreun terorist în România.

– Sunteți un apropiat al lui Gabriel Oprea? 
– Nu neapărat apropiat. Am fost colegi de școală militară și atâta tot, la Academia Nicolae Bălcescu la Sibiu. Am făcut liceul militar de la Breaza, am făcut școala militară de ofițeri activi de trei ani, la Nicolae Bălcescu la Sibiu, specialitatea intendență. Am făcut Facultatea de finanțe, credit și contabilitate în 1988-1993. Și alte cursuri postuniversitare, inclusiv la SNSPA. Cu Oprea am fost coleg de școală militară, în aceeași companie.

– Curs la SRI aveți? 
– Am făcut curs și la SRI pe vremea când eram angajat al Curții de Conturi. La SRI am făcut colegiul de securitatea națională în anul 2008. Un curs de șase luni pentru funcționarii din administrația publică centrală. 

– Considerați că oficiul luptă eficient în combaterea spălării banilor? Cum evaluați eficiența lui?
– Eficiența oficiului poate fi analizată numai în contextul întregului sistem de prevenire și combatere. El este doar o curea de transmisie între entitățile raportoare și organele de urmărire penală.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro