Comentează„În prezent, româncele sunt cel mai puțin vulnerabile din întreaga istorie a călcării lor în picioare”, susține profesoara Mihaela Miroiu. Și asta s-a văzut în derularea socială a evenimentelor de după ieșirea sexistă a influencerulului George Buhnici.
„Această persoană este o portavoce a unei gândiri larg împărtășite. Nu a fost o ieșire. Ci o exprimare liberă a unor idei care îi fac pe bărbații și femeile misogini să se simtă superiori și puternici doar dacă umilesc femeile”, comentează pentru publicul Libertatea Mihaela Miroiu, profesoară universitară la Școala Națională de Studii Politice și Administrative (SNSPA).
Într-un interviu pentru postul de televiziune Antena Star, Buhnici a spus că: „Venim la mare ca să vedem piele, aș vrea ca pielea aia să n-aibă vergeturi. Putem fi de acord că e normal să ne uităm la țâțe și la buci? Aia vreau să văd la mare!”.
BCR a povestit că Buhnici nu a vrut să ceară scuze nici după ce au vorbit
În urma reacției publicului, BCR, unul din partenerii lui Buhnici, a încercat să-l convingă să ceară scuze și să participe la o campanie împotriva discriminării. Influencerul a refuzat, rezultă din comunicatul care a urmat, în care BCR a anunțat că întrerupe colaborarea.
„Am așteptat în ultimele zile poziția lui la reacția publicului și, mai ales, la solicitarea noastră de angajare într-o campanie de educație împotriva discriminării și sexismului. Am primit un răspuns din care este evident că vedem diferit lucrurile”, și-a motivat BCR decizia într-un comunicat către Libertatea, ziar care a întrebat firmele care se promovează prin Buhnici cum comentează evenimentele.
„Reacțiile misogine sunt învățate în milenii”
Libertatea a stat de vorbă cu profesoara Mihaela Miroiu și cu sociologul Radu Umbreș pentru a înțelege contextul mai larg în care a avut loc cazul de sexism în centrul căruia este George Buhnici. Este opinia sa una izolată sau, dimpotrivă, cu toții ne confruntăm zilnic cu propriile noastre prejudecăți și stereotipuri toxice?
„Reacțiile misogine nu sunt înnăscute, ci sunt învățate în milenii de regim patriarhal”, explică profesoara Miroiu resorturile interioare ale unor astfel de comentarii la adresa femeilor.
Femeile sunt sexul slab, bărbații sunt sexul tare. Femeile sunt mai puțin raționale, deci sunt inferioare bărbaților. Bărbații se apropie mai mult de spirit, femeile, de trup. Deci bărbații sunt mintea lor, femeile sunt trupurile lor. Mintea supune trupul, deci și bărbatul supune femeia. Nu este nimic natural în acest mod de gândire. Este un produs socio-cultural 100%.
Mihaela Miroiu:
Radu Umbreș: cum statutul de influencer te face să crezi că ai mereu dreptate
Atunci când te afli într-o postură de persoană publică, este cu atât mai riscant să ai astfel de opinii, care pot polariza societatea, ele având capacitatea de a ieși rapid din bula în care au fost emise. „Figurile publice cu un număr mare de urmăritori pot aluneca pe panta unei încrederi supradimensionate în acceptabilitatea propriilor opinii. Atunci când părerile tale ajung la mulți oameni care le apreciază și îți oferă un statut social ridicat, apare riscul unei posturi arogante și al emiterii de opinii provocatoare, fără a lua în considerare că mesajul va ajunge mult dincolo de publicul-țintă”, explică sociologul Radu Umbreș.
George Buhnici pare a se adresa bărbaților tineri, care s-ar putea să guste acest tip de „băiețeală”, de glumițe la adresa aspectului fizic al sexului opus, tipul de «tupeu» al celui care își permite să spună ceea ce mulți poate gândesc, însă nu au aceeași poziție socială privilegiată.
Radu Umbreș, sociolog:
Sociologul spune că atunci când apar în spațiul public declarații sexiste, de pildă, riscul este ca percepția generală să fie că „societatea acceptă valorile emise, cel puțin până când apare reacția critică”.
„Poate că sunt destui oameni care împărtășesc asemenea idei, dar ei le păstrează în zona privată cât timp sunt percepute ca inacceptabile social. Când o vedetă le emite în prime-time, atunci opiniile primesc o formă de legitimitate publică ce poate încuraja răspândirea lor”, arată Radu Umbreș.
Societatea unde mai scandalos înseamnă mai influent
Mihaela Miroiu consideră și ea că, în România, devii tot mai cunoscut și uneori mai apreciat cu cât ești mai scandalos.
„Cu cât o persoană are o influență mai mare, e mai recunoscută și mai urmată în opinii, cu atât impactul este mai mare. La bine și la rău”, spune profesoara. „Marea noastră problemă este că ratingul cuiva sau al ceva se extrage mai ales din cât de scandalos se poartă, din cât de grobiană este acea persoană sau acea emisiune, eventual acel blog. Nu mă refer la persoanele în discuție. Ci la tendința generală: atracția față de sordid, insultă, vorbe grele”.
Cum ne ținem în frâu instinctele
În ultimul secol, s-au făcut progrese mari în contestarea misoginismului și în stabilirea unor noi norme de conduită față de femei, explică profesoara Miroiu. „Astăzi, avem, cel puțin formal, în legi și coduri etice: tratarea femeilor ca oameni deplini și egali, egalitatea lor ca cetățene, deci drepturi egale, corectări ale nedreptății de gen prin politici ale egalității de șanse”.
Atitudinile și comentariile misogine nu au dispărut însă odată cu modernizarea legislației. Importantă rămâne însă maniera în care ele se manifestă în societate, explică pentru Libertatea Radu Umbreș, sociolog și antropolog. „Unul din fundamentele civilizației, ale vieții sociale în general, este separarea clară dintre ce se află în mintea omului și comportamentul său exterior”.
Capacitatea de autocontrol asupra vorbelor și a acțiunilor, indiferent de sau chiar în ciuda gândurilor, e fundamentală ființei umane și ne permite să interacționăm cu ceilalți fără a provoca tensiuni. Putem să reflectăm asupra pornirilor noastre și să cântărim efectele pe care o alegere sau alta le va avea. Alte animale nu au această înclinație.
Radu Umbreș, sociolog și antropolog:
Primele medii de socializare, din copilărie și adolescență, sunt cele mai importante în a educa această capacitate de autocontrol, subliniază cei doi cercetători.
Mihaela Miroiu spune însă că de multe ori aceste medii sunt profund viciate și nu pot corecta astfel de comportamente. Ce trebuie făcut? „În familie s-ar educa gândirea misogină dacă soții s-ar respecta și ar împărți echilibrat treburile gospodăriei și creșterea copiilor, copiii n-ar mai auzi insulte și umiliri, dacă nu ar asista la violențe. În școală, o astfel de educație este foarte săracă, ba chiar și blocată – de exemplu, tentativa de a scoate studiile de gen din educație, dar și respingerea educației sexuale”, spune Mihaela Miroiu.
„Reacția opiniei publice, demnă de o societate civilizată”
Cei doi cercetători susțin însă că reacțiile societății civile și ale persoanelor publice sunt în măsură să corecteze derapajele sexiste. „Contează foarte mult și reacțiile celor din jur, felul în care ni se indică ce este și ce nu este acceptabil în societate”, continuă Radu Umbreș.
Mihaela Miroiu spune că în prezent, mișcarea feministă în România este puternică, iar acest lucru s-a văzut și în cazul Buhnici.
Eu cred că, de data aceasta reacția opiniei publice a fost demnă de o societate civilizată. Sincer vă spun, am fost mândră și bucuroasă. Îmi amintesc de unde am plecat. Era de neînchipuit o asemenea reacție de respingere a umilirii femeilor în urmă cu 10-20 de ani.
Mihaela Miroiu, profesoară universitară:
„M-am bucurat să văd cât de semnificativ și cu ce impact mare se poziționează, în ultima vreme, femeile și bărbații feminiști față de derapajele de lez-demnitate. În prezent, femeile din România sunt cel mai puțin vulnerabile din întreaga istorie a călcării lor în picioare!”, a continuat profesoara.
Și în cazul comentariilor sexiste ale influencerului, rețelele sociale au fost cele care au aprins scânteia motorului de combatere a misoginismului – înaintea presei și a instituțiilor statului. „Interesant este că, deși rețelele sociale sunt încărcate de deșeuri de gândire agresiv-primitivă, sunt totuși cea mai relevantă sursă de învățare a demnității, precum și de reacție la misoginism”, spune profesoara.
„Bătutul obrazului nu ajunge. Atunci aplici legea”
George Buhnici a reacționat la valul de critici spunând că intenția lui a fost, de fapt, una onorabilă, de a ridica gradul de conștientizare asupra problemei obezității. „Nu sunt primul care spune că avem o epidemie de obezitate. O spun medicii și o vedem cu toții. Cei care încă mai avem curajul să vorbim deschis și să deranjăm corectitudinea politică exagerată trebuie să o spunem deschis. Obezitatea este o problemă națională”, a scris Buhnici pe blogul personal.
Pentru că acesta nu și-a recunoscut greșeala, a fost nevoie de intervenția unui alt mecanism de reglementare, semnalează Miroiu. „Recunoașterea greșelii ar însemna simț moral, fondat pe regula de aur: tratează altă persoană așa cum ai dori să fii tratat tu însuți. Nici educația morală nu este populară, încă. De aceea intervine CNCD, tocmai fiindcă bunul simț moral este în gravă suferință. După cum se vede, bătutul obrazului nu ajunge. Atunci aplici legea”.
Profesoara spune că legea rămâne una dintre puținele unelte la îndemână pentru a corecta astfel de derapaje. Este important că România are o legislație care protejează drepturile femeilor și la fel de importantă este și aplicarea ei. Este ca atunci când, dacă bunul simț nu-i oprește pe oameni să arunce gunoaie în parcuri, atunci îi vor forța amenzile, spune ea.
Colegiul Național pentru Combaterea Discriminării s-a autosesizat marți, 19 iulie, după ce influencerul George Buhnici a declarat, printre altele, că lumea merge la mare să vadă „țâțe și buci”, iar femeile ar trebui să mai meargă la sală.
Criticile fără empatie pot da naștere unor contra-mișcări
Sociologul Radu Umbreș spune că „este puțin probabil să vedem căință autentică sau o schimbare a atitudinilor doar ca reacție la o critică virulentă”. Soluțiile pentru combaterea acestor derapaje este chiar nevoia de a stabili un nou contract al etichetei sociale, dar și dezbaterea deschisă între membrii societății pe teme convergente, explică acesta.
Chiar și în urma sancționării publice a lui George Buhnici, influencerul va continua să aibă suporteri. „Mulți dintre cei care îl apreciază s-ar putea să-l susțină în continuare, să-l vadă ca o victimă a ostracizării, să-i minimizeze greșelile și să-i atace pe criticii săi. Vedeta va continua să-și clameze inocența, pentru a-și fideliza acest nucleu dur de susținători, chiar dacă va atrage mai mult oprobriu public din partea celor care au viziuni radical diferite”, explică Radu Umbreș.
Reacțiile foarte vocale au avantajul de a coaliza rapid un număr ridicat de oameni care să sancționeze comportamentele considerate nepotrivite sau agresive, dar pot naște și contra-mișcări atunci când criticile devin exagerate sau lipsite de nuanță sau empatie.
Sociologul explică: