„De foarte mult timp România a bifat criteriile tehnice pentru a fi în Schengen. Din păcate, anumite restricții de ordin politic ne-au împiedicat să fim acolo”, a spus Alina Gorghiu, aflată la Parlament.

Șefa Senatului nu a făcut nicio referire concretă, dar trei țări importante s-au opus în trecut aderării României la Schengen: Olanda, care a fost cea mai vocală, Germania, dar mai voalat, și Franța.

Gorghiu a precizat însă că este optimistă că România și Bulgaria vor fi primite în spațiul Schengen.

„Este nu doar un drept al nostru, este și o obligație a partenerilor noștri europeni de a ne acorda acest drept, până una alta, pentru că, repet, România a bifat tot ce era de bifat pentru a nu exista niciun fel de rezervă din partea nimănui”, a punctat președinta Senatului.

Liberala a menționat că toate partidele din România „și-au dat mâna într-un efort, i-aș spune fără precedent”, pentru ca țara noastră să fie admisă.

Recent, ministrul PNL de Interne, Lucian Bode, a spus că România ar putea să fie acceptată în Spaţiul Schengen pe 8 decembrie, atunci când se întrunește Consiliul Justiție și Afaceri Interne, format din miniștrii justiției și ai afacerilor interne din statele membre ale UE.

Ce ar însemna pentru România intrarea în Schengen

Spațiul Schengen este o zonă de liberă circulație a persoanelor. Concret, cele 26 de țări membre au eliminat controalele la frontieră, iar granița se trece fără a fi prezentate actele de identitate.

Cele 26 de țări membre Schengen sunt: Austria, Belgia, Cehia, Danemarca, Estonia, Elveția, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Ungaria, Islanda, Italia, Letonia, Lituania, Liechtenstein, Luxemburg, Malta, Olanda, Norvegia, Polonia, Portugalia, Slovacia, Slovenia, Spania și Suedia.

În acest moment, România, Bulgaria, Croația și Cipru așteaptă să intre în spațiul Schengen. Ultimul stat care a aderat este Liechtenstein, în 2011.

Pentru România, care îndeplinește încă din 2011 criteriile tehnice, aderarea la spațiul Schengen ar însemna:

  • eliminarea controalelor persoanelor la frontierele interne;
  • set comun de reguli care se aplică persoanelor care trec frontierele externe ale statelor membre UE;
  • cooperarea consolidată în domeniul polițienesc;
  • cooperare judiciară prin intermediul unui sistem rapid de extrădare și transfer ale executării hotărârilor penale.

 
 

Urmărește-ne pe Google News