Reprezentanți ai profesorilor, elevilor și părinților au oferit soluții pentru cazurile profesorilor agresivi, în cadrul dezbaterii online organizate de publicația Școala 9 cu tema „Profesorii și disciplina”.
„În multe situații, școlile nu sunt transparente și mușamalizează situații grave. Aici, nici părinții nu iau suficientă atitudine. De cele mai multe ori, de teama notelor proaste, închid și părinții ochii. Iar acesta este un abuz prin care școala ține sub control atât părinții, cât și elevii”, a declarat Andreea Ionescu, fondatoare a Grupului civic „Părinții cer schimbare”.
Din datele oficiale, doar unu din zece profesori care trec prin anchete este dat afară, scrie Școala 9.
„Apoi, când vorbim de abuzuri mai grave, este nevoie și de schimbări legislative mai mari, care să intervină în Codul penal. În opinia mea, un adult care are atracție sexuală față de tineri nu se poate schimba în doi ani. Cea mai mare problemă în România este că noi încă acceptăm abuzul, și atunci când vine vorba de copii, și atunci când vine vorba de femei”, a continuat fondatoarea Grupului civic „Părinții cer schimbare”.
Ministerul Educației vrea ca anchetele să nu mai fie făcute de profesorii din acea școală
Antoneta-Georgina Bolchiș, secretar de stat în Ministerul Educației, prezentă și ea la dezbatere, a spus care este viziunea instituției cu privire la profesorii care comit abateri grave.
Astfel, în cazul profesorilor agresivi, s-ar putea opta pentru un sistem de evaluare a sănătății mintale a acestora, a punctat secretarul de stat, iar ancheta ar trebui făcută de cadre didactice din afara școlii unde a avut loc abuzul.
„Recomandabil ar fi ca personalul didactic care cercetează abaterea să nu facă parte din colectivul de profesori unde are loc abaterea disciplinară, deoarece relațiile colegiale cordiale nu permit întotdeauna o evaluare coerentă și directă, fără implicații emoționale”, a declarat secretarul de stat.
Cornelia Popa Stavri, FSLI: „Avem stipulate prevederi în legislație care nu sunt întotdeauna aplicate”
Cornelia Popa Stavri, secretar general al Federației Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI), sindicatul cu cel mai mare număr de profesori din țară, a punctat că o evaluare psihologică a personalului didactic ar trebui făcută atât în momentul angajării, cât și pe parcursul anului școlar.
„Eu aș aborda această problemă din două puncte de vedere: cum se face intrarea în sistemul de învățământ, respectiv cum se face evaluarea stării de sănătate, fizică și psihică a viitorului profesor, și cum se face menținerea și asistența medicală sau evaluarea psihologică pe parcursul carierei didactice, în timpul derulării contractului de muncă”, a declarat Stavri.
Spații de relaxare pentru profesori, în școli
Reprezentanta FSLI punctează că o parte importantă a armoniei în unitățile de învățământ este asigurată de condițiile de muncă propice. De aceea, propune, după modelul sistemului de învățământ norvegian, asigurarea unor spații de relaxare pentru cadrele didactice, cum ar fi o cancelarie adecvată, un spațiu de recreere și de studiu.
„În România, asigurarea condițiilor de muncă pentru profesori este aproximativ egală cu zero. La noi nu există aceste spații destinate pentru profesori, așa cum există, de pildă, în Norvegia, în școlile pe care le-am vizitat”.
Cornelia Popa Stavri, secretarul general al Federației Sindicatelor Libere din Învățământ:
Reprezentanta FSLI semnalează și nevoia unor cursuri de management al stresului pentru cadrele didactice. „În sectorul 4, noi, Federația Sindicatelor Libere din Învățământ, am amenajat spații de relaxare și de studiu pentru profesori. De asemenea, am achiziționat asigurări de viață și de sănătate astfel încât să-i scutim de grija unei îmbolnăviri”.
„Profesorul trebuie să știe că în momentul în care întâmpină o problemă, fie în școală, fie în propria familie, are la dispoziție un psiholog căruia să i se adreseze și la care să apeleze când are nevoie”, a mai spus Stavri.
Citiți continuarea pe Școala 9.