Comentează„Există o singură acțiune pe care România o poate introduce direct împotriva Austriei la CJUE, anume o acțiune în constatarea încălcării a obligației de stat membru. Presupune sesizarea Comisiei Europene. Avizul motivat se dă în 3 luni, faza contencioasă durează aproape 2 ani”, a spus Aurescu.
Șeful diplomației române a precizat că în acest tip de procese CJUE are o jurisprudență extrem de redusă. „Au fost doar șase hotărâri care s-au pronunțat pe acest tip de procedură, stat contra stat”, a adăugat Bogdan Aurescu.
Ce se întâmplă dacă Austria va spune: «OK, așteptăm doi ani ca să se termine procesul și apoi ne pronunțăm»? Noi dorim să intrăm cât mai rapid în Schengen, o astfel de pauză s-ar putea să nu fie în favoarea României.
Ministrul de externe, Bogdan Aurescu:
El a precizat că mai există două acțiuni în justiție pe care România le-ar putea introduce, dar nu contra Austriei, ci împotriva Consiliului UE, mai precis o acțiune în anulare a deciziei privind Schengen și o acțiune în constatarea inacțiunii.
„Dacă Curtea ar anula decizia din 8 decembrie (n.red. – votul dat de Austria împotriva intrării României în Schengen), nu înseamnă că decizia e transformată într-o decizie pozitivă, înseamnă doar că decizia luată e anulată și e nevoie de alta”, a punctat Aurescu.
Șeful diplomației române a subliniat că „și dacă s-ar pronunța o soluție favorabilă României, Curtea nu va putea obliga Austria să voteze pozitiv” la viitoarele Consilii JAI, unde se va decide intrarea României în Schengen.
Președintele Klaus Iohannis a declarat miercuri, 14 decembrie, la Bruxelles, că nu va exista un boicot din partea statului român la adresa Austriei, iar președintele PSD și al Camerei Deputaților, Marcel Ciolacu, a susținut că România trebuie să-şi exercite dreptul de veto la interesele statului austriac, cu referire la faptul că și Austria va depinde de votul României dacă va cere, în decembrie 2023, un vot pentru şefia OSCE.
Aderarea României la Schengen a fost blocată pe 8 decembrie de Austria, care a votat împotrivă în cadrul Consiliului JAI. Olanda a votat și ea contra României, dar a precizat că s-a opus de fapt aderării Bulgariei, candidatura celor două țări fiind analizată la pachet. În acelaşi timp, Croaţia a primit undă verde să adere la Schengen de la 1 ianuarie 2023.