ComenteazăCând vorbește despre carnea de oaie, lui Cosmin Dragomir, jurnalist pasionat de istoria noastră culinară, i se umple gura de apă. Are și un sfat pentru gospodine: să nu mai gătească așa mult carnea de oaie. „Un cotlet sau un mușchiuleț, dacă îl faci un pic în tigaie și îl mai bagi puține minute, maxim 10 minute la cuptor, e de ajuns, e fraged, e suculent, își păstrează aromele, sucurile, are o textură bună pentru consum. Lângă ea, orice le vine prin cap, de la verdețuri, până la un banal piure de cartofi”, face meniul Cosmin.
Sloiul de oaie – o rețetă de pe vremea tracilor
Pasionat de istoria mâncării, Cosmin Dragomir, fondatorul site-ului gastroart.ro, a scormonit prin arhive după rețete vechi. „Există doar o rețetă despre care Radu Anton Roman spune că este specific românească, chiar autentic, de măduvă tracică, sloiul de oaie, care e de fapt o piftie din carne de oaie”, spune jurnalistul.
„Răcitura ciobănească (aituri li se mai spune – și să mai aud pe cineva că, mai ales în Ardeal, nu ne-a fost tată, ba chiar și mamă, Traian Imperator!) din Țara Hațegului, mancarea asta veche cât și Sarmisegetuza se face din animale bătrâne, care se taie iarna, când zăpada a alungat caprele negre din Retezat spre marginea verde a pădurii de brad”, este și descrierea pitorească făcută de Radu Anton Roman.
Pentru sloiul de oaie era nevoie de carne de oaie cu tot cu os, sare și piper, o căpățână de usturoi și alte legume, după bunul plac, iar procedeul este la fel ca la piftie.
Românii au însă dificultăți la gătirea cărnii de oaie, care se marinează într-un fel special.
Și totuși, de ce nu mănâncă românii carne de oaie. Cosmin Dragomir are explicația. „Deși suntem o civilizație pastorală, noi am folosit și oaia și vaca în primul rând pentru toate produsele conexe, lapte, lapte și lână, în cazul oii. Am mai dat acest exemplu la un moment dat care este extrem de trist. Este un episod, o secvență în MASH în care o familie de coreeni, cu o vacă, sunt pe o uliță, iar câmpul care era minat era verificat de cele două fetițe. De ce? Pentru că un copil poți să mai faci, dacă moare, dar vaca dacă moare a sortit întreaga familie inaniției, sărăciei, subnutriției. Vaca ține de fapt o gospodărie”, spune Cosmin.
Povestea porcului
Cum aveam bir către otomani, trimiteam și oi și vite către ei, iar noi rămâneam în bătătură doar cu porcul. „Carnea macră de porc se ducea la boieri, iar țăranul rămânea cu părțile periferice și cu organele. De aici și toată specializarea asta a noastră în produse tradiționale care conțin bucățile acestea de carne: capul, organele, slănina, șunca și avem tobă, lebăr, caltaboș, cârnații care erau făcuți din căzături”, mai spune jurnalistul.
În continuare, oile noastre merg la export, în acest bir al economiei de piață. Astfel, exportăm ovine mai ales în Orientul Mijlociu. Numai în 2016 am dat la export 107.000 de tone de animale vii, însumând 218 milioane de euro. Dacă tot nu vă puteți obișnui cu gustul de carne de oaie, ar putea să vă convingă să o încercați totuși gândul că ați putea să sprijiniți astfel mai mult un fermier român. În plus, organizațiile internaționale au atras atenția în nenumărate rânduri cu privire la modul în care sunt transportate aceste animale pe vapoarele morții și în ce condiții sunt sacrificate în țările unde ajung. Imagini șocante – aici.
Nu doar mușchiul îmbogățește o masă, crede Cosmin: „Organele de oaie sunt fabuloase, ne-am dezobișnuit noi cu acest cult al organelor care au texturi și un gust extrem de rafinat. Telemeaua de vacă este pentru toată lumea, este comună, este ieftină, intră în categoria aia „n-ai făcut mare brânză”. E! Când faci o mare brânză, faci o brânză de oaie, o brânză ma învechită, mai cizelată, cu un miros, sau de capră, cu gust și miros pregnante, specifice”.
„Alege oaia!” sau măcar alege produse locale
Așadar, ideea ministrului Petre Daea, de a lansa campania „Alege Oaia!”, lansată luna trecută este de laudă, în opinia jurnalistului culinar. Și ar trebui să mai lăsăm deoparte „hate-ăreala” și să discernem între inițiativele bune și cele rele. „Ce spune de fapt ministrul este să mâncăm local. Eat local! Și dacă ne uităm pe statistici, o să vedeți că jumătate din carnea de porc consumată este de export. Importăm foarte multă carne de porc. Pe când exportăm foarte multe vite. Orice economist poate să spună că dacă s-ar schimba un pic aceste procente, dacă am consuma mai multă carne de oaie, care ar rămâne în țară și nu am importa atât de multă carne de porc, pentru că una ar înlocui-o partial pe cealaltă, ar fi spre binele economiei. Ministrul are dreptate. Comunicarea e defectuoasă, a și început prost, din punctul meu de vedere, alegând oaia ca brand turistic, ceea ce e cam găunos așa, pe când acum spune să mâncăm oaie, ceea ce este radical diferit”, explică Cosmin Dragomir.
Potrivit datelor Ministerului Agriculturii, consumăm ceva mai multă carne de oaie decât media europeană, dar tot nu suficientă pentru a încuraja producătorii locali. În 2016 s-a înregistrat un consum de 2.6 kg de carne de oaie pe cap de locuitor.
ANALIZĂ. Patronii de hârtie. Mai mulți antreprenori care au primit finanțare prin programul Start-Up Nation și-au scos firmele la vânzare pe OLX
Citeşte şi despre beneficiile consumului de brânză de oaie!