De ce nu pot fabricile românești de stat să dea Armatei proiectile NATO de 155 mm și drone
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
La summitul NATO desfășurat la Ankara, marile companii de armament, inclusiv SaaB, Airbus, Lockheed Martin și Rheinmetall, au semnat opt acorduri în valoare de sute de miliarde de euro pentru dezvoltarea unor capabilități moderne. România a aderat la viitoarele programe NATO de recunoaștere spațială, muniție antinavă, drone și sisteme antidrone, dar lipsa unei industrii naționale competitive ridică semne de întrebare.
Cuprins:
România, doar spectator pe anumite segmente de producție
Deși companiile de stat din România au fost reprezentate la Forumul Industriei de Apărare de directorul ROMARM, Răzvan Pîrcălăbescu, acesta a recunoscut că industria națională produce drone exclusiv pentru export. „Pentru Armata României, din păcate, nu avem comenzi de drone.
Avem filiale, Carfil și Moreni, care produc diferite tipuri de drone. Carfil produce drone aeriene, iar filiala de la Moreni produce drone terestre, care sunt folosite în multe colțuri ale lumii. Ultimul export cred că a fost în Vietnam”, a declarat Pîrcălăbescu.
Companiile private, o alternativă insuficient dezvoltată
În România există și companii private care produc drone, dar surse NATO au explicat pentru Libertatea că acestea nu au fost testate în condiții reale de luptă. Experții subliniază că eficiența oricărei arme poate fi evaluată doar pe front, un aspect critic în contextul actual.
Proiectile NATO de 155 mm: o oportunitate ratată
Pe frontul ucrainean, proiectilele de calibru NATO 155 mm sunt printre cele mai utilizate arme de mai bine de patru ani.
În timp ce nouă state europene au convenit la Ankara să producă un prototip pentru acest tip de muniție, România nu face parte din acest grup, în ciuda cerințelor repetate ale Armatei Române în ultimii 20 de ani.
În lipsa unei linii de producție dedicate, România continuă să importe astfel de muniții din SUA și Coreea de Sud.
„Nu avem o linie de producție instalată. Aceeași linie pe care producem alte calibre, 152 mm, poate fi reconvertită foarte ușor pentru 155 mm. Nu sunt utilaje diferite”, a explicat Răzvan Pîrcălăbescu, adăugând: „Nu cred că am eșuat, ne-am maturizat”.
În 2024, statul român a obținut posibilitatea de a se împrumuta cu 220 de milioane de dolari din SUA pentru a produce muniție de calibre 155 și 120 mm, însă proiectele concrete întârzie să apară.
Inovația, un tren pierdut pentru industria de apărare
Răzvan Botiș, membru în consiliul director al acceleratorului de inovare în domeniul apărării al NATO, consideră că fabricile de stat din România au pierdut trenul inovației.
Cu toate acestea, el vede potențial în alte domenii. „Cred că România se poate axa foarte mult pe inteligență artificială și procesare de date. Proximitatea de Ucraina ne poate ajuta pe noi să înțelegem mai bine cum se poate face absorbția de tehnologie în Ucraina prin parteneriate între companii românești și ucrainene”.
Acorduri internaționale, fără România
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a semnat la Ankara noi acorduri pentru construcția comună de drone și sisteme antidrone cu mai multe state.
Totuși, colaborarea româno-ucraineană în acest domeniu întârzie, iar dificultățile României în a-și valorifica potențialul industrial în cadrul alianței NATO rămân.
