ComenteazăÎn primele săptămâni ale invaziei din Ucraina, Rusia a pierdut jumătate din rezervele sale internaționale, un dolar se vindea cu 130 de ruble, iar rafturile magazinelor erau goale.
Mulți experți preconizau atunci că în câteva luni, sancțiunile internaționale vor declanșa cea mai gravă criză economică din istoria Federației Ruse. S-au înșelat.
Unde au funcționat și unde au dat greș sancțiunile
Profesorul Oleg Itskhoki, de la Universitatea din California, a explicat pentru Meduza că acest lucru nu s-a întâmplat pentru că autoritățile ruse au introdus măsuri fără precedent pentru a lăsa o cantitate maximă de valută în interiorul țării și pentru a opri asaltul asupra băncilor.
Iar până la sfârșitul lunii martie, a devenit clar că afluxul de venituri din exporturi este atât de mare, încât este suficient pentru a acoperi toate nevoile în valută. Acest lucru a fost facilitat de faptul că, în primele luni ale invaziei ruse, sancțiunile abia dacă au afectat exportul de hidrocarburi: doar Statele Unite au impus un embargo asupra petrolului rusesc, dar livrările acolo erau deja mici, în timp ce Uniunea Europeană a continuat să cumpere petrol și gaze rusești.
Drept urmare, în martie 2022, un baril de petrol rusesc a costat, în medie, peste 90 de dolari. Pe fondul deprecierii rublei, Ministerul Finanțelor rus a raportat la sfârșitul lunii venituri record din petrol și gaze de 1,2 trilioane de ruble. În aprilie, a fost atins un nou record – 1,8 trilioane de ruble.
„Economia rusă a fost literalmente inundată de bani din exporturile de petrol și gaze”, a rezumat situația profesorul Itskhoki.
În același timp însă, importurile au început să scadă – atât din cauza sancțiunilor care au interzis aprovizionarea Rusiei cu anumite bunuri, cât și din cauza retragerii companiilor străine de pe piața rusă. În martie, importurile din țările care reprezintă trei sferturi din comerțul exterior al Rusiei au scăzut cu peste 40% față de martie 2021, potrivit calculelor analiștilor de la centrul european de cercetare Bruegel.
Prăbușirea importurilor a continuat și în aprilie. Potrivit diferitelor estimări, aceasta a variat între 50% și 80%. Nu există însă date exacte: imediat după 24 februarie, Rusia a încetat să-și mai publice statisticile comerciale.
O situație economică uluitoare
„Situația economiei ruse în 2022 este uluitoare; n-are analogii istorice internaționale”, a precizat profesorul Itskhoki. Rusia a câștigat în mod activ din exporturi, dar se străduia să cheltuiască ceea ce câștiga. De regulă, în timpul crizelor, situația este inversă: bunurile sunt disponibile, dar nu există suficiente venituri pentru a le cumpăra.
În concluzie, „excedentele” din export au susținut rubla și au împiedicat prăbușirea economiei.
Deja în iunie, previziunile analiștilor deveniseră puțin mai optimiste. Cu toate acestea, în vară încă așteptau o scădere semnificativă a PIB-ului – cu 7,5%. Până spre finalul anului însă, era clar că economiștii calculaseră din nou greșit: scăderea va fi de jumătate sau chiar de trei ori mai mică. Cu toate acestea, atunci când vor fi disponibile statistici de mai bună calitate, s-ar putea dovedi că declinul la sfârșitul anului 2022 a fost de 4%.
„Nu trebuie să credem că este un procent mic, deoarece înainte de război se aștepta ca PIB-ul rusesc în 2022 să crească cu 3%”, a subliniat Oleg Itskhoki pentru Meduza.
Cât au scăzut veniturile rușilor
Indicatorul statistic utilizat în mod obișnuit pentru a evalua modul în care se schimbă nivelul de trai al rușilor este venitul disponibil real, adică venitul minus plățile obligatorii, ajustat la inflație.
Potrivit Rosstat, serviciul de statistică al Rusiei, venitul real a scăzut cu 1,7% în primele nouă luni din 2022 față de aceeași perioadă a anului trecut. La sfârșitul anului 2022, Ministerul Dezvoltării Economice se așteaptă la o scădere de 2,2%, ceea ce nu este mult, în contextul altor crize recente din economia rusă. De exemplu, la sfârșitul anului 2015, când economia țării a resimțit din plin sancțiunile pentru anexarea Crimeei, iar petrolul se vindea cu o medie de puțin peste 50 de dolari pe baril, veniturile rusești au scăzut cu 4%.
Nivelul veniturilor în 2022 a fost menținut în primul rând cu ajutorul banilor de la buget, notează Natalia Orlova, economist-șef la Alfa Bank, într-un raport citat de Meduza. Iar ponderea plăților publice a crescut de la 20,6%, la sfârșitul anului 2021, la 21,7%, la sfârșitul lunii octombrie 2022.
În opinia sa, sprijinul bugetar va continua în 2023, pe măsură ce vor începe pregătirile pentru alegerile prezidențiale din 2024, care în Rusia sunt însoțite în mod tradițional de plăți către populație.
Rușii au peste 66 de miliarde de dolari în conturi străine
Este încă dificil de spus cum s-a schimbat nivelul de trai în Rusia studiind cum și cât au câștigat rușii, însă experții își îndreaptă atenția spre modul în care cetățenii și-au cheltuit banii. Statisticile privind comerțul cu amănuntul arată că acesta a fost în scădere din martie 2022. În octombrie, vânzările de produse alimentare au fost cu 4,3% mai mici decât în anul precedent, iar vânzările de produse nealimentare – cu 14,3% mai mici.
Cererea este în continuare mică, iar nivelul consumului nu-și va reveni nici în 2023, preconizează economista Natalia Orlova. Unul dintre motive, spune ea, este emigrarea din Rusia. Oamenii au părăsit țara și și-au luat economiile cu ei, dovadă fiind creșterea fondurilor în conturile bancare din străinătate. Până în septembrie, volumul acestora s-a dublat față de începutul anului și a depășit 66 de miliarde de dolari.
De cealaltă parte, cei care au rămas în Rusia au devenit mult mai prudenți în ceea ce privește cheltuielile. Astfel de date sugerează că piața de consum din Rusia se micșorează, crede experta.
Cum a rezistat rubla
Datorită faptului că exporturile au depășit semnificativ importurile, dolarul s-a depreciat rapid la mijlocul anului. Cursul de schimb mediu pentru iunie a fost mai mic de 60 de ruble. Cu toate acestea, faptul că rubla a fost atât de puternică nu a împiedicat scumpirea multor bunuri de import.
După șocul din primăvară, în vara anului 2022, volumele monetare ale importurilor s-au redresat treptat, iar cel puțin o parte din această revenire se datorează faptului că pentru mărfurile care ajung în Rusia pe rute alternative firmele de comerț trebuie să plătească în plus, arată Oleg Itskhoki.
Până la final de an, importurile au continuat să crească, în timp ce veniturile din exporturi au scăzut, dar sunt în continuare mari – adică intră mai mulți bani în economie decât se cheltuiesc pe importuri.
Totuși, în 2023, veniturile din exporturi ar putea fi semnificativ mai mici. Acest lucru ar putea avea două cauze, după cum explică profesorul Itskhoki:
- scăderea prețurilor petrolului la nivel mondial – de exemplu, pentru că zona euro, SUA și China intră în recesiune.
- scăderea prețului petrolului din cauza diverselor sancțiuni și „plafonări”, care, conform unei estimări aproximative, ar putea fi în jur de 20%. Aceasta este o scădere mare, dar nu catastrofală. Cu toate acestea, într-o situație de recesiune economică în Occident, prețurile ar putea scădea la jumătate.
„Sancțiunile asupra exporturilor de energie nu funcționează foarte bine dacă există o cerere mare în lume. Dacă petrolul costă, să zicem, 150 de dolari pe baril, va exista întotdeauna cineva dispus să-l cumpere cu o reducere de 30%, ocolind sancțiunile”, a declarat Itskhoki pentru Meduza.
Ambele scenarii presupun că rubla se va deprecia pe măsură ce economia se va adapta la noile condiții. În timp ce bunurile importate vor deveni mai scumpe și mai greu de cumpărat.
„Economia Rusiei, spre o recesiune lungă și dureroasă”
Slăbirea rublei în 2023 este așteptată de majoritatea economiștilor. Conform prognozei Nataliei Orlova, de la Alfa Bank, dolarul va costa în 2023 în jur de 70-80 de ruble.
Alexander Isakov, de la Bloomberg Economics, prezice că până la sfârșitul anului 2023, cursul de schimb mediu va fi de 76-78 de ruble pentru un dolar. Prognoza medie a analiștilor chestionați de Banca Centrală la începutul lunii decembrie este de 70 de ruble pe dolar.
Una dintre cele mai pesimiste previziuni pentru 2023 în rândul economiștilor ruși este cea a Nataliei Orlova. Ea estimează că PIB-ul rusesc va scădea mult mai puternic anul viitor decât în acest an – cu 6,5% în loc de 2-3%. Motivele sunt aceleași: scăderea cererii de consum, a investițiilor și a potențialului de export.
Cele mai multe dintre previziunile mai optimiste pentru 2023 se bazează pe faptul că, de la sfârșitul anilor ‘90, toate crizele din Rusia au urmat mai mult sau mai puțin același scenariu: un declin al economiei într-un an și o revenire la creștere în următorul. Dar criza actuală are o altă natură.
„În loc de o prăbușire bruscă, economia Rusiei se află pe drumul spre o recesiune lungă și dureroasă”, descrie situația Heli Simola, cercetător la Institutul finlandez BOFIT.
7-8% va fi scăderea cumulată a PIB-ului pe parcursul anilor 2022 și 2023, potrivit experților.
În opinia lui Simola, nu va exista o redresare rapidă; perspectivele economiei rusești pentru anul viitor sunt sumbre. În același timp, cetățenii ruși n-au simțit încă foarte puternic consecințele directe ale sancțiunilor. „Cu toate acestea, toți vor avea de suferit mulți ani de acum înainte din cauza scăderii nivelului de trai cauzată de război”, crede cercetătorul citat de Meduza.