De ce Ozempic, un medicament pentru pierderea în greutate, ar putea deveni o monedă de schimb geopolitică

• editorial FT- Gillian Tett

La începutul acestui an, când președintele american Donald Trump s-a oferit să cumpere Groenlanda de la Danemarca, au circulat zvonuri pe internet conform cărora guvernul danez ar putea încuraja Novo Nordisk, compania daneză din spatele medicamentelor Ozempic și Wegovy pentru diabet și pierdere în greutate, să riposteze cu o creștere a prețurilor cu 500% pentru clienții americani. Aceasta a fost o farsă.

Dar, la începutul acestei luni, Lars Fruergaard Jørgensen, CEO-ul prudent al companiei, a avertizat că războiul comercial al lui Trump ar putea duce la „creșterea prețurilor” pentru medicamente, pe fondul altor amenințări concurențiale la adresa averii sale.

Și o idee colorată care circulă în ecosistemul Trump este că medicamentele ar putea fi o monedă de schimb în viitoarele negocieri cu Danemarca, poate prin presiuni pentru o achiziție americană.

La urma urmei, multor „alegători americani le pasă de Ozempic”, spune o sursă apropiată de chestiune, observând că o altă tactică posibilă ar fi ca SUA să ceară o reevaluare a coroanei, pentru a menține Danemarca legată de finanțele bazate pe dolar.

Se va întâmpla acest lucru? Mi se pare greu de crezut, iar o mulțime de factori l-ar putea face pe Trump să deraieze. Dar, între timp, investitorii care analizează lumea ar trebui să acorde atenție la patru puncte practice.

Recomandări

Ce pedeapsă a primit un bărbat acuzat că a incitat la violență pe TikTok după şedința CSAT ce a dus la anularea alegerilor. „Să vă dea Dumnezeu bube în fund și mâini scurte, să n-aveți cu ce vă scărpina!”

În primul rând: după cum a remarcat Elon Musk săptămâna aceasta, așa-numita „fereastră Overton” – sau cadrul pentru ideile politice – se lărgește rapid; nimic nu poate fi exclus.

În al doilea rând, echipa lui Trump dorește să își extindă pârghiile de negociere prin amestecarea aspectelor economice, financiare, comerciale, tehnologice și de securitate națională într-un mod străin de orice persoană formată în cadrul unui program de MBA din secolul XX – sau, de altfel, de economie.

În al treilea rând, unii dintre consilierii lui Trump au o viziune mentală a rivalității dintre marile puteri, care pare ciudat de familiară studenților istoriei Asiei Centrale (dintre care eu însumi am făcut parte).

Nuuk, capitala Groenlandei, este versiunea din secolul XXI a Samarkandului sau a Kabulului, iar Ozempic seamănă cu șofranul. Acest lucru explică de ce Trump s-a concentrat asupra nordului înghețat, cu mineralele sale, viitoarele rute de tranzit și frontierele lungi cu Rusia și China.

De asemenea, ambivalența sa cu privire la NATO. Sau, după cum a remarcat așa-numitul blogger Curtis Yarvin, de la Dark Enlightenment, într-o pledoarie recentă către Trump: „Ipotezele politicii externe a SUA nu trebuie să fie moștenite din epoca securității naționale, deci organizațiile care execută această politică externă nu ar trebui, probabil, să fie moștenite nici din secolul al XX-lea”.

Recomandări

Rapoartele secrete ale CIA despre armele sonice experimentate de sovietici. „Tunul” de zgomot folosit în timpul ultimului miting al lui Ceaușescu

Yarvin este considerat un extremist, antidemocrat de către mulți observatori obișnuiți. Dar se pare că el a influențat figuri precum JD Vance, vicepreședintele lui Trump. Așadar, merită citit – nu în ultimul rând pentru că a mai declarat că „cu cât folosești mai multă putere, cu atât ai mai multă putere… trebuie să continui să folosești puterea, altfel o pierzi”.

Acest lucru evidențiază un al patrulea aspect: instituții precum NATO și țări mai mici par brusc vulnerabile.

Luați în considerare umilirea rituală recentă a lui Volodimir Zelenski, președintele Ucrainei, în Biroul Oval. Acesta poate fi un șablon pentru modul în care intimidarea se intensifică. Pot cei amenințați să riposteze?

Săptămâna aceasta, Jens Stoltenberg, fostul șef al NATO, și Mette Frederiksen, prim-ministrul Danemarcei, au insistat că ar putea. „În diplomație trebuie să petreci cel mai mult timp cu oamenii cu care nu ești de acord”, a observat Stoltenberg, după lansarea unui documentar despre el intitulat Facing War.

„Trebuie să fim pregătiți… că America își poate reduce prezența în Europa”. Sau, după cum a afirmat Frederiksen: „Diplomația este despre politică și valori. Deci, dacă se întâmplă ceva precum [incidentul] din Biroul Oval, trebuie să te întorci și să continui.”

Recomandări

Donald Trump recunoaște că au loc negocieri privind „împărțirea” Ucrainei: „Problema este discutată chiar acum”

Cu toate acestea, problema NATO este că influența sa se bazează atât pe mentalitate, cât și pe hardware militar – ceea ce înseamnă că puterea sa de descurajare se va prăbuși dacă există dezunire.

Dacă Casa Albă urmează sfatul lui Yarvin, intimidarea s-ar putea înrăutăți și ar putea fi îndreptată nu doar către Danemarca, ci și mai mult către țări precum Canada, care are (ne)norocul geografic de a se afla între America și nordul înghețat.

Într-adevăr, mi s-a spus că consilierii lui Trump se gândesc la dolarul canadian (precum și la coroană) ca țintă pentru reevaluare. Așadar, investitorii Novo Nordisk ar trebui să urmărească cu atenție.

De asemenea, mulți ar putea să se alăture diplomaților occidentali și să se roage, așa cum mi-a spus unul dintre ei, „să se producă o schimbare la jumătatea alegerilor din SUA”.

Dar dacă doriți o ușurare pentru moment, săptămâna aceasta, aproape 300.000 de danezi au semnat o petiție de „denmarkificare” intitulată „Să cumpărăm California de la Trump – următoarea mare aventură a Danemarcei”.

Aceasta solicită un fond de 1 miliard de dolari pentru a aduce „hygge (confort) la Hollywood”, „piste de biciclete în Beverly Hills” și pentru a-l pune pe Mickey Mouse într-o cască vikingă. O glumă? Da. Dar nu este „doar” amuzantă.

Alegătorii occidentali – și investitorii – se confruntă cu un nivel de flux geopolitic pe care nu l-au mai văzut în viața lor și în care realitatea și ficțiunea sălbatică par să se estompeze în fiecare zi.

Urmărește-ne pe Google News