De ce se montează panouri de plexiglas în şcoli, dacă toţi elevii poartă măşti? Medicii ne explică în ce condiţii sunt utile separatoarele

Noile reguli impuse în şcoli din 14 septembrie prevăd că este obligatorie montarea unor separatoare din plexiglas pe bănci ”în situația în care distanțarea fizică nu poate fi asigurată”.

Conform datelor de pe site-ul licitaţiilor publice, multe şcoli au cumpărat deja aceste separatoare. Însă fără respectarea unor reguli stricte şi a unor standarde de siguranţă, panourile din plastic vor fi bani cheltuiţi aiurea, avertizează medicii.

E nevoie de separatoare de plexiglas în clase pentru că, ”e un risc mic, dar el există şi, din cauza asta, distanţa compensează, dacă vreţi, imperfecţiunile măştii. Şi atunci, dacă nu se poate să se păstreze distanţa, se montează separatoare”, explică prof. dr. Alexandru Rafila, şeful Disciplinei de Microbiologie a UMF „Carol Davila” şi membru în Comitetul Executiv al OMS.

Dr. Rafila: ”Nu aloci 90% din resurse ca să previi 2% din transmitere”

Reporter: Deci, masca nu ne protejează 100%?
Prof. dr. Alexandru Rafila: Ba ne protejează masca, haideţi să nu dăm iarăşi un mesaj dintr-ăsta, alarmist. Interesul este ca oamenii să-şi trimită cu încredere copiii la şcoală. Dar nu există nicio soluţie perfectă. Masca perfectă este cea care se foloseşte în spaţiile pe care le numim „albe”, unde nu circulă microbi. Dar, dacă am una care îmi oferă protecţie peste 90%, este bună.

Recomandări

De ce nimeni nu poate prezice strategia Trump 2.0 privind Ucraina

– Ar trebui să existe reguli pentru folosirea acestor separatoare în şcoli?
-Nu ştiu, întrebaţi-i pe cei care le-au… Eu, asta cu separatoarele, n-am găsit-o neapărat… Nu ştiu, se pot face, dar nu este o soluţie de recomandare generală. Când faci prevenţie şi vrei să eviţi transmiterea unei boli, acţionezi pe zonele unde reduci cu 90% sau cu 95% trasmiterea. Nu aloci 90% din resurse ca să previi 2% din transmitere. Trebuie să utilizezi resursele proporţional cu eficacitatea măsurii pe care o iei.

Masca e considerată cea mai bună, pentru că este o barieră mecanică, până la urmă, iar costurile nu sunt totuşi aşa de mari şi fac posibilă funcţionarea în condiţii aproape normale a societăţii.

Alexandru Rafila:

– Multe şcoli au cumpărat deja panouri de plexiglas, deşi autorităţile n-au anunţat cum ar trebui să arate aceste separatoare. Este necesar să existe şi nişte standarde de siguranţă?   
– Probabil că cei de la Ministerul Educaţiei au mai multe informaţii… Cred că ar trebui să existe o siguranţă că nu se rup, că nu accidentează, că e suficient de rezistent materialul şi nu e casant, rezistă la şocuri. Că un copil se joacă, gândiţi-vă… Şi mai e ceva: accesul trebuie să fie uşor, aceste panouri nu trebuie să împiedice accesul la bancă, din bancă spre exterior. Nu ştiu cum sunt dimensionate, ce grosime au… Trebuie să fie perfect transparente, pentru că e important contactul vizual, nu-l duci acolo ca să nu vadă copilul. Şi nu trebuie să aibă niciun înscris pe el, ca să se poată vedea foarte bine prin el.

Recomandări

Cu banii la vedere. PSD a cheltuit 90% din suma totală pusă la bătaie de candidații la Președinție în prima săptămână de campanie

Cum pot circula viruşii într-o sală de clasă

Separatoarele din şcoli sunt montate pe bănci sub forma unor ”cuşti” cu trei laturi. Circulă viruşii numai în plan orizontal şi rămân blocaţi doar între cei trei pereţi de plexiglas?

Iată ce spune conf. univ. dr. Elena Lăzureanu, şef disciplină Boli Infecţioase la UMF Dr. V. Babeș Timișoara.

Reporter: Dar cum circulă viruşii într-o încăpere închisă?
Conf. univ. dr. Elena Lăzureanu: Depinde foarte mult de cât de aerisită este clasa, dacă sunt geamurile deschise. Depinde de profesor, dacă stă la catedră sau se plimbă printre elevi. Depinde de numărul de elevi, dacă se ridică în picioare elevul când răspunde, şi atunci poate că acele despărţitoare nu sunt suficient de înalte. E un număr de factori care, cumulaţi, determină această circulaţie.

– De ce ar mai fi necesare aceste separatoare, dacă oricum copiii au voie să intre în şcoală doar cu mască? Firesc, apare întrebarea: ”masca, singură, nu e eficientă?”.
– Din păcate, niciuna dintre măsurile de precauţie care se iau, mască, despărţitor, distanţare fizică, nu are eficienţă de 100%. Şi atunci, cu cât sunt mai multe pragurile acestea de despărţire, cu atâta eficienţa, în mod normal, creşte.

Recomandări

Infractori prinși cu ajutorul inteligenței artificiale. Profesor dr. Vlad Niculescu Dincă: Trebuie să înțelegem aceste „unelte”, altfel există un risc real să fim toți tratați ca suspecți | Interviu

Deci, avem prima barieră pe mască, avem a doua barieră prin aceste despărţitoare, avem a treia barieră de distanţare fizică efectivă între bănci. Şi-atunci, toate aceste trei măsuri – bineînţeles, împreună cu dezinfecţia mâinilor, cu aerisirea cât mai des a spaţiului, ş.a.m.d. -, toate acestea, cumulate, scad riscul de îmbolnăvire.

Conf. univ. dr. Elena Lăzureanu:

Dr. Dorobăţ: ”Acele panouri trebuie dezinfectate periodic”

”Într-o încăpere închisă, virsul este purtat prin acele picături infime de salivă, pe care noi le numim Picăturile lui Flügge şi prin care se transmite virusul de la o persoană la alta, când vorbim, când strănutăm, iar când tuşim, cu atât mai mult”, ne explică prof. dr. Carmen Dorobăţ, managerul Spitalului de Boli Infecţioase ”Sfânta Parascheva” din Iaşi.

Reporter: Pot fi eficiente aceste separatoare din plastic în şcoli?
Prof. dr. Carmen Dorobăţ: Orice barieră în calea acestor picături reprezintă o posibilă măsură de protecţie. Fiecare a imaginat astfel de măsuri de protecţie conform specificului incintei respective. Dar, pe lângă montarea acestor panouri, ele trebuie categoric dezinfectate. Pentru că o suprafaţă, oricare ar fi ea, este posibilă purtătoare a unor astfel de particule virale. Deci, inclusiv această suprafaţă poate fi purtătoare, ceea ce înseamnă că ea trebuie dezinfectată, la anumite intervale de timp şi cu mijloace corespunzătoare.

Iar dezinfecţia claselor sau a altor încăperi în care are loc un proces de învăţământ trebuie să se realizeze sub directa coordonare a unui medic epidemiolog sau a unui medic specialist în medicină şcolară.

Prof. dr. Carmen Dorobăţ:

– Adică n-ar trebui lăsată femeia de serviciu, că poate şterge ea…
– Nu, categoric, nu! (râde) Trebuie o dezinfecţie corect realizată, după metode moderne şi eficace. Pentru că noi venim cu suprafeţe (n.r. – de ex., mâinile), care trebuie şi ele dezinfectate la anumite intervale de timp! Şi atunci, toate acestea trebuie stipulate în procedura care priveşte dezinfecţia sălii respective.

– Dar, dacă elevii sunt obligaţi să poarte măşti în şcoală, de ce mai e nevoie de aceste separatoare? Dacă purtăm mască, mai există riscul să ne contaminăm sau să-i contaminăm pe alţii?
– Purtarea măştii bilaterale, adică de două persoane care participă la conversaţia respectivă, reduce riscul de transmitere până aproape de zero. Mai ales dacă între ei e o distanţă de peste un metru. Însă trebuie văzut care este specificul colectivităţii respective de copii. Pentru că, probabil, se gândesc cadrele medicale la copii mici, la care se imaginează, ştiu eu, măşti, viziere desenate. 

Dr. Streinu-Cercel: ”N-am nicio părere, că nu sunt la reglementare”

Reporter: Vă rugăm să ne vorbiţi despre utilitatea separatoarelor de plastic din şcoli. De ce, dacă există obligativitatea de a purta în sălile de curs măşti care asigură, teoretic, protecţia, trebuie să existe şi aceste separatoare?
Prof. univ. dr. Adrian Streinu-Cercel: Vă rog să-i întrebaţi pe cei de la Institutul Naţional de Sănătate Publică.

– Dar dumneavoastră ce părere aveţi?
– Eu n-am nicio părere, că nu sunt la reglementare în momentul de faţă.

– Totuşi, sunteţi specialist în domeniu, unul dintre cei mai buni.
– Rugămintea mea este să-i întrebaţi pe colegii de la Institutul Naţional de Sănătate Publică.

– Nu vreţi să vorbiţi despre instalarea acestor separatoare?
– Nu.

Afectează vederea copiilor separatoarele din plastic?

Câteva ore pe zi, cât vor dura cursurile, elevii vor fi nevoiţi să privească spre tabla pe care scrie profesorul prin plasticul acestor separatoare montate pe bănci. Ar putea acest lucru să le afecteze vederea? „Nu cred că îi afectează”, declară dr. Anca Tomi, medic primar oftalmolog.

Nu li se strică copiilor vederea de la plasticul acela, câteva luni.

Dr. Anca Tomi, medic oftalmolog:

Nu ni se spune însă să nu le cumpărăm copiilor ochelari de soare cu lentile din plastic, pentru că ”îşi strică ochii”? ”Nu le afectează cine ştie ce vederea”, spune dr. Tomi. ”Nu văd prin acei ochelari, atâta. Dar nu le strică vederea, e o falsă temere.

Dr. Tomi consideră că alta ar fi problema cea mai mare, odată cu redeschiderea şcolilor. ”Să vedem cum o să reziste toată treaba cu separarea elevilor… Pentru că, ei ce fac în pauză? Sunt tot împreună, adică nu ştiu dacă plasticul acela rezolvă ceva”, mărturiseşte medicul oftalmolog.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro