La finalul lunii noiembrie, când tulpina Omicron a fost depistată în sudul Africii, oamenii de știință au putut doar să intuiască faptul că aceasta se va comporta diferit față de variantele anterioare. Tot ce știau era că Omicron prezintă o combinație îngrijorătoare de peste 50 de mutații genetice.
De atunci, echipe de cercetători din toată lumea au derulat „pe repede-înainte” studii menite să le arate secretele Omicron și cu ce arme ar putea fi învinsă noua variantă.
Rezultatele mai multor experimente făcute publice în ultimele zile au indicat toate același lucru: tulpina Omicron este mai blândă decât Delta și alte versiuni anterioare ale virusului. Motivul: nu atacă agresiv plămânii.
În urma cercetărilor pe șoareci și hamsteri, oamenii de știință au ajuns la concluzia că Omicron produce infecții mai puțin grave, adesea provocând cele mai severe daune la nivelul căilor aeriene superioare: nasul, gâtul și traheea. Noua tulpină a SARS-CoV-2 a afectat mai puțin plămânii, unde celelalte variante ale virusului creau leziuni serioase, care îi făceau pe pacienți să respire cu dificultate.
„Este corect să spunem că mergem pe ideea unei boli care se manifestă în principal în sistemul respirator superior”, afirmă Roland Eils, biolog la Institutul de Sănătate din Berlin, care a studiat modul în care coronavirusurile infectează căile respiratorii.
Totodată, miercuri, 29 decembrie, un mare consorțiu de oameni de știință japonezi și americani a publicat un raport despre hamsterii și șoarecii care au fost infectați fie cu Omicron, fie cu una dintre celelalte variante ale coronavirusului. Cei infectați cu Omicron au avut mai puține leziuni pulmonare, au pierdut mai puțin în greutate și au prezentat un risc mai mic de deces, arată rezultatele cercetării.
Deși animalele infectate cu Omicron au avut, de obicei, simptome mult mai ușoare, cercetătorii au fost uimiți de rezultatele obținute în cazul hamsterilor sirieni, o specie despre care se știe că dezvoltă forme grave de COVID în urma infectării cu variantele anterioare.
„Acest lucru a fost surprinzător, deoarece orice altă tulpină a infectat puternic acești hamsteri”, a spus dr. Michael Diamond, virusolog la Universitatea Washington și coautor al studiului.
Și alte studii făcute pe șoareci și hamsteri au ajuns la concluzii similare, însă niciuna dintre aceste cercetări nu a fost încă publicată online sau în reviste de specialitate.
Dr. Diamond și echipa sa au descoperit că nivelul de încărcătură virală cu Omicron din nasul hamsterilor a fost același ca la animalele infectate cu o altă tulpină. În plămâni însă, prezența Omicron era cu cel puțin o zecime mai mică comparativ cu alte variante.
O constatare similară au făcut și cercetătorii de la Universitatea din Hong Kong, care au studiat bucăți de țesut prelevate din căile respiratorii umane în timpul intervențiilor chirurgicale. În 12 probe de țesut din plămâni, ei au descoperit că Omicron s-a dezvoltat mai lent decât Delta sau alte tulpini.
Studiile vor trebui urmate de cercetări suplimentare, însă dacă aceste rezultate se vor confirma, ele ar putea explica de ce persoanele infectate cu Omicron sunt expuse unui risc mai mic de a fi spitalizate decât dacă ar fi infectate cu Delta.