ComenteazăPasajul Unirii a fost închis două luni și jumătate pe perioada verii pentru reparații. A fost redeschis în 4 septembrie, iar de-atunci, accidentele rutiere s-au ținut lanț acolo.
În primele două zile, în poarta gabaritică au rămas înțepenite, pe rând, două autocare, pentru ca pe 8 septembrie, dimineață, un TIR să o distrugă complet. Cabina șoferului a fost și ea avariată atunci, iar traficul a fost blocat câteva ore.
Al patrulea incident a avut loc doar două zile mai târziu, după ce limitatorul abia fusese înlocuit. Un autocar venit din Buzău a rămas proptit cu aparatul de aer condiționat în limitator. Aparatul s-a desprins și a căzut pe parbrizul șoferului.
Cel mai recent accident s-a întâmplat miercuri, 21 septembrie, când un camion a lovit limitatorul, apoi a rămas înțepenit în pasaj după ce a mers câțiva metri zgâriind plafonul.
S-a micșorat sau nu?
Potrivit Primăriei Sectorului 4, înălțimea porții gabaritice este de 3,52 de metri, iar a Pasajului Unirii, de 3,69 de metri. Măsurătorile polițiștilor rutieri au arătat că înălțimea camionului era de 3,8 metri.
Marius Coaje, șeful lucrărilor de la Pasajul Unirii a fost consilierul pe probleme de infrastructură al fostului primar Gabriela Firea. Acum lucrează pentru Primăria Sectorului 4, condusă de Daniel Băluță.
Coajă explică, la fel cum a subliniat și Primăria Sectorului 4 de mai multe ori în ultimele săptămâni, că nu s-a modificat înălțimea pasajului în urma lucrărilor.
„Erau găuri și șoferii profitau de asta”
Cu toate astea, o reducere de înălțime există. Spațiul real s-a redus. Înainte de lucrări, măsurat pe interior, pasajul avea 3,85 de metri. Era o depășire a spațiului permis de lege, spune Coaje.
După lucrări, pasajul are acum 3,69 de metri. De unde apare această diferență de 16 centimetri?
„Înălțimea construcției a fost întotdeauna aceeași. Doar că sus, în plafon, erau niște găuri, era spațiu. Acum, după reabilitare, plafonul are un sistem de iluminare și au fost montate ventilatoare, care au fost sigilate cu plase de tablă”, explică Marius Coaje.
Practic, nu s-a intervenit în înălțimea pasajului, dar a fost coborât, într-adevăr, plafonul prin montarea ventilatoarelor și a corpurilor de iluminat.
Șoferii profitau de acele găuri și de faptul că poarta de gabarit era mai înaintă și încălcau limita de înălțime, deși ea era semnalată și e aceeași dintotdeauna. E ca și când tu mi-ai interzice să parchez mașina la tine în curte, dar eu o fac oricum.
Marius Coaje, șef lucrări în Primăria Sectorului 4:
Coaje mai atrage atenția că înălțimea redusă a pasajului de la Unirii se datorează casetei de dedesubt, pe unde curge Dâmbovița. Constructorul nu a putut merge mai mult în subteran.
El spune că regula înălțimii e aceeași, dar înainte încălcarea ei era posibilă, iar acum nu mai e, pentru că nu mai e spațiu ca să treacă mașinile care nu au voie să treacă.
Proiect de 60 de milioane de lei
Lucrările la Pasajul Unirii au costat 60 de milioane de lei, adică în jur de 12 milioane de euro. Pasajul a fost reabilitat, fisurile au fost astupate, iar pereții interiori au fost căptușiți cu panouri metalice.
Au fost montate aproape 500 de corpuri de iluminat și o bandă LED de patru kilometri, pentru a crește vizibilitatea pe timpul nopții în tunel.
Aceasta a fost doar o primă etapă a lucrărilor, au spus reprezentanții Primăriei Sectorului 4, urmând ca instituția să consolideze și planșeul Unirii, aflat în stare avansată de degradare.