ComenteazăCuprins:
Pentru o vreme, a fost ca și cum pandemia nu a avut loc niciodată. În Köln, mii de oameni în costume de sărbătoare s-au îngrămădit pentru a da startul sezonului carnavalurilor, acum doar câteva zile.
La Paris, barurile și cluburile au fost pline până târziu în noapte, oamenii bucurându-se de liberul primit cu ocazia Zilei Armistițiului, zi de sărbătoare în Franța.
Iar în Amsterdam, lumea s-a strâns ca de obicei, până seara târziu, în localurile din Piața Leidseplein.
Dar în loc să dea startul sezonului Sărbătorilor, serile acestea par să fi fost mai degrabă un ultim moment de petrecere, în pragului noului vald COVID care lovește Europa.
Deja mai multe orașe olandeze au anulat paradele populare care ar fi trebuit să aibă loc weekendul acesta. Iar multe orașe din Germania ar putea anula târgurile de Crăciun sau, în orice caz, ar putea să le impună o serie de restricții.
„Nu ne putem imagina că vom sta la târg și vom bea vin fiert, în vreme ce spitalele vor fi pline și se vor lupta pe ultimele resurse”, a avertizat premierul Saxoniei Michael Kretschmer, săptămâna trecută, îndemnând guvernul federal să ia decizia dificilă.
Iar deciziile dificile au început să fie luate.
Olanda a devenit sâmbătă prima țară din vestul Europei care a impus un nou lockdown. Germania încă analizează cele mai bune măsuri, dar orașe precum Berlin au impus deja interdicții de intrare în mai multe spații publice închise persoanelor nevaccinate.
Iar Franța a făcut eforturi să extindă campania de vaccinare cu a treia doză, vârstnicii fiind cei vizați în mod special.
În mod clar, Europa este din nou epicentrul pandemiei.
Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), infectările de pe continent au crescut cu 7%, iar decesele, cu 10% în ultima săptămână, Europa fiind singura regiune din lume unde bilanțul pandemic crește în mod constant.
De fapt, aproape două treimi din noile infectări din lume – în jur de 1,9 milioane – au fost confirmate în Europa, a spus OMS, după a șasea săptămână consecutivă în care virusul a continuat să se răspândească pe continent.
Există diferențe inclusiv pe continent. Spre deosebire de estul și centrul Europei, unde rata de vaccinare este mai mică, iar mortalitatea mai mare – România sau Bulgaria sunt exemple concrete – în vest, internările și decesele sunt deocamdată la cote mai reduse decât acum un an.
Totuși, experții sunt de acord în privința factorilor care au contribuit în noul val COVID. Este vorba despre rata relativ mică de vaccinare, combinată cu scăderea imunității persoanelor care s-au vaccinat devreme, cu ridicarea restricțiilor și relaxarea oamenilor care nu mai pot sau nu mai vor să respecte diverse măsuri de prevenție.
„Faceți totul”
„Mesajul a fost mereu: faceți totul”, a spus săptămâna trecută directorul OMS pentru Europa Hans Kluge.
„Vaccinurile fac ce au promis: previn formele severe ale bolii, în special mortalitatea. Dar sunt cea mai puternică armă a noastră doar dacă sunt folosite alături de alte măsuri preventive”, a spus oficialul.
Și oricum, nu e ca și cum toate țările au reușit să își vaccineze o proporție suficientă de populație pentru a stopa sau măcar încetini transmiterea virusului.
Cele mai mari rate de vaccinare au fost atinse în sudul Europei. Atât Portugalia, cât și Spania sau Malta au vaccinat complet peste 80% din populație, în vreme ce Italia a imunizat și ea în jur de 73%, potrivit cifrelor adunate de site-ul cercetătorilor Oxford Our World in Data.
Un grafic postat zilele trecute de autoritățile române a arătat că rata de vaccinare este invers proporțională cu mortalitatea COVID în Europa, în ultimele două săptămâni.
Numărul infectărilor în ultimele șapte zile este cel mai mic în aceste țări puternic vaccinate, dar și acolo cresc uneori în zone unde există rate mai mici de vaccinare.
Trieste, spre exemplu, un bastion al protestelor față de certificatul verde din Italia, s-a confruntat cu o creștere substanțială a infectărilor.
„Ne-am întors la zilele negre ale pandemiei”, a admis șeful unei secții de terapie intensivă din oraș săptămâna trecută, după ce spitalul său a început să se confrunte cu un val de pacienți, 90% dintre ei nevaccinați și chiar având legătură cu protestele din localitate.
Și Olanda, Franța sau Germania, unde acoperirea vaccinului este un pic mai mică, se confruntă acum cu probleme tot mai mari.
Olanda, care a vaccinat complet 73% din populație, a impus un lockdown parțial, închizând barurile, restaurantele și magazinele esențiale de la ora 20.00, iar pe cele neesențiale, de la ora 18.00.
Țara, care a relaxat cele mai multe restricții în timpul verii, s-a confruntat cu un val de infectări în ultimele săptămâni, și s-a văzut nevoită să își anuleze promisiunea de a ridica toate măsurile restrictive până la finalul anului.
În Franța, aproape 69% din populație este complet vaccinată. Un certificat sanitar a fost impus încă din vară, în ciuda protestelor, dar totuși noile cazuri au început să crească deja de o lună.
„Ne confruntăm în mod clar cu debutul celui de-al cincilea val”, a spus ministrul sănătății Olivier Veran, săptămâna trecută.
Președintele Emmanuel Macron a anunțat deja câteva măsuri, inclusiv cea care stabilește că de la 1 decembrie, vârstnicii de peste 65 de ani care nu și-au făcut a treia doză nu vor mai avea certificat sanitar valabil.
Iar campania de vaccinare cu această a treia doză a fost extinsă și la persoanele de peste 50 de ani.
Indecizie în Germania, în ciuda creșterii majore a cazurilor
În Germania, unde 66,5% din populație este vaccinată, situația este deja mai complicată, iar noul val pandemic ar putea fi și cel mai grav de până acum.
Șeful agenției pentru controlul bolilor a avertizat că secțiile de terapie intensivă sunt deja asaltate de pacienți, iar țara se află „la cinci minute de miezul nopții”, o metaforă folosită pentru a semnala cât de aproape este punctul major al crizei.
Cele mai afectate state iau în calcul un lockdown parțial, dar în lipsa unui guvern federal, autoritățile nu au reușit încă să acționeze coerent pentru a adopta măsuri clare.
În Berlin, doar oamenii care au fost vaccinați sau au trecut recent prin boală mai pot intra în restaurante, cinematografe sau frizerii, iar ministrul sănătății Jens Spahn speră că o astfel de măsură ar putea fi aplicată la nivel național.
Christoph Spinner, medic infecționist la spitalul Rechts der Isar din München se îndoiește acum că aceste măsuri vor fi suficiente.
„Avem nevoie de acțiuni stringente și concertate din partea guvernului și nu e ceea ce văd deocamdată”, a spus el pentru The Observer.
Milioane de germani au refuzat însă să se imunizeze, iar la spitalul lui Spinner, spre exemplu, trei sferturi dintre cei internați în stare gravă sunt nevaccinați. Însă Spinner a avertizat că „cei care spun că ne confruntăm exclusiv cu o pandemie a nevaccinaților se înșală”.
Austria îi pedepsește pe nevaccinați
Cu cea mai mică rată de vaccinare (62,8%) și cea mai mare rată de infectare dintre aproape toate țările vest europene, Austria a anunțat, la rândul ei, duminică un lockdown, dar unul pentru persoanele nevaccinate din cele mai afectate regiuni.
În jur de două milioane de persoane sunt vizate de această măsură.
Cancelarul Alexander Schallenberg a declarat vineri că oamenii nevaccinați din Austria Superioară și Salzburg vor avea voie să își părăsească casele doar pentru anumite motive, cum ar fi vizita la magazinul alimentar sau la doctor.
În mod interesant, țările vorbitoare de limbă germană, Austria, Elveția și Germania, sunt țările vest europene cu cele mai puține persoane vaccinate, deși argumentele scepticilor sunt greu de sintetizat.
Prin comparație cu sudul Europei, aceste țări s-au confruntat cu valuri pandemice ceva mai blânde din 2020 și până acum, iar acest lucru, scrie The Guardian, ar fi putut să îi facă pe oameni să fie mai relaxați.
În plus, scrie ziarul britanic, germanii, austriecii și elvețienii sunt mai deschiși în fața medicinei alternative: în Germania, spre exemplu, tratamentele homeopatice pot fi cumpărate din farmacii și sunt chiar acoperite de asigurări.
Comentatorii au observat că există o legătură între atitudinea sceptică față de vaccinare și susținerea arătată de mulți germani din estul țării pentru partidul extremist Alternativa pentru Germania.
Iar în Austria, Partidul Libertății, de extremă dreapta, a susținut la rândul lui pozițiile antivacciniste.
Bilanțuri negre în România și în Bulgaria
În acest timp, în centrul și estul Europei, ieșit din comunism acum 30 de ani, sărăcia, dezinformările și educația sanitară deficitară s-au combinat cu lipsa de încredere în guvern pentru a genera una dintre cele mai mici rate de vaccinare de pe continent, scrie The Guardian.
Drept rezultat, nouă țări central și est-europene se află în topul celor mai afectate zece state.
România și Bulgaria au cele mai mari rate de mortalitate – în jur de 22 de decese la milionul de persoane – care sunt de 30 de ori mai mari decât cele din Franța, Spania sau Portugalia.
În ciuda rezervelor suficiente de vaccinuri, cele două țări au vaccinat doar 34,5%, respectiv 23,04% din populație. Ambele s-au văzut nevoite să impună iarăși restricții.
Și în Letonia sunt probleme serioase, iar țara, la rândul ei parțial vaccinată, a impus un lockdown de patru săptămâni. Măsuri restrictive au fost impuse și în Cehia, Slovacia și Rusia.
În vestul Europei, întrebarea este acum dacă autoritățile pot stopa sau încetini noul val pandemic fără să apeleze la lockdown-uri.
Experții cred că acest lucru este posibil, dar măsuri precum distanțarea socială, obligativitatea măștilor și mandatele de vaccinare pentru accesul în spațiile interioare vor fi vitale.
„Dacă una dintre aceste condiții lipsește, vom vedea situații precum cele pe care le vedem acum în multe țări europene”, a spus Antonella Viola, profesor de imunologie la Universitatea din Padova.
Și Hans Kluge, directorul OMS pentru Europa, a subliniat că autoritățile trebuie să accelereze campania de vaccinare. „Cei mai mulți oameni care mor nu sunt vaccinați”, a spus el.
Dar atât măsurile sanitare, cât și cele sociale sunt la fel de importante, a spus el, subliniind recomandarea OMS, potrivit căreia folosirea universală a măștii ar putea salva 200.000 de vieți în Europa.
„Măsurile de prevenție nu îi privează pe oameni de libertăți”, a subliniat Kluge.
Cum arată buletinul de vot pentru alegerile prezidențiale din 24 noiembrie!