De ce se strigă „Libertate!” și „Jos dictatura!” în Cuba, unde au loc cele mai ample proteste din ultimele decenii

Demonstrațiile au început spontan, duminică dimineață, în San Antonio de los Banos, un oraș de 50.000 de locuitori, la 30 de kilometri sud-vest de capitala Havana.

Mii de protestatari au fost prezenți, mulți dintre ei tineri, strigând sloganuri împotriva preșdintelui Miguel Diaz-Canel și a regimului comunist în general: „Libertate!”, „Jos dictatura!”.

O localnică a declarat sub anonimat pentru AFP că a venit la protest deoarece era exasperată de „situația cu electricitatea și mâncarea”.

„Nu ne este teamă. Vrem schimbare, nu mai vrem dictatură”, a spus un alt protestatar din oraș, pentru BBC.

„Nu avem mâncare, nu avem medicamente, nu avem libertate”, a spus un altul, pentru BBC Mundo.

Forțele de securitate au sosit rapid și au început să aresteze manifestanți, iar Diaz-Canel a vizitat orașul personal, înconjurat însă de activiști de partid, în vreme ce localnicii îl huiduiau.

Protestele s-au extins în scurt timp, inclusiv în Havana. Potrivit site-ului datajournalisme Inventario, duminică au avut loc în jur de 40 de manifestaţii în întreaga țară.

Multe fiind promovate pe rețelele sociale, prin clipuri care arătau oameni mărșăluind și strigând sloganuri împotriva guvernului și a președintelui.

Recomandări

Ștefan Mandachi regretă că l-a susținut, l-a promovat pe TikTok și l-a votat pe Călin Georgescu: „Nu am verificat” | VIDEO

Imaginile de pe internet au surprins scene în care oamenii răstoarnă mașini și jefuiesc magazinele deținute de stat, care folosesc prețuri în valută, singurele locuri de unde cubanezii pot cumpăra produse de bază, la prețuri mari însă.

Președintele acuză „mercenari americani”

„Situația energiei pare să fi produs o reacție aici”, a admis ulterior președintele Diaz-Canel, în fața reporterilor.

Într-o declarație publică către țară, el a acuzat însă SUA pentru problemele Cubei și pentru proteste.

Liderul de la Havana a spus că sancțiunile impuse în diferite forme din 1962 reprezintă „o politică de sufocare economică”.

Diaz-Canel a mai susținut că protestatarii sunt mercenari angajați de SUA pentru a destabiliza țara și a cerut suporterilor săi să iasă și să apere revoluția – o referire la momentul din 1959, care a adus la putere Partidul Comunist.

„Ordinul de a luptă a fost dat – în stradă, revoluționari”, a spus el.

Recomandări

Proteste în marile orașe ale țării, împotriva lui Călin Georgescu: „Tinerii vă strigă în cor, nu votați un dictator”| VIDEO

SUA, care au o lungă relație ostilă cu Cuba, au anunțat că sunt alături de populație și au cerut guvernului să se abțină de la violențe.

Dar președintele venezuelean Nicolas Maduro a promis tot sprijinul pentru liderul cubanez. Iar Mexic și Rusia au subliniat că nicio țară nu ar trebui să se amestece în problemele interne ale Cubei.

Curajul protestatarilor

În vreme ce mulțimile nu au fost uriașe, semnificația manifestațiilor – unele dintre cele mai ample mișcări de protest de la revoluție și până în prezent – este importantă.

Faptul că oamenii au avut curajul să iasă în stradă inclusiv în orașele mici, unde pot fi ușor identificați de autoritățile comuniste, a arătat nivelul de furie al oamenilor, scrie BBC.

Iar această furie ilustrează situația dramatică în care se află Cuba, care se confruntă cu criza COVID, inclusiv cu lipsa vaccinurilor, o economie devastată și pene frecvente de curent.

Probleme economice majore

Una dintre probleme țării este economia foarte slăbită. Guvernul a admis anul trecut că PIB-ul țării s-a prăbușit cu 11% în 2020, ministrul economiei Alejandro Gil subliniind că țara ar putea avea nevoie de ani pentru a-și reveni pe deplin după anul pandemic, scrie Washington Post.

Recomandări

Călin Georgescu reacționează la valul de proteste declanșate împotriva lui: „Sunt tată de băieţi, am trei băieţi, suntem o familie puternică, unită” | VIDEO

Iar pandemia este în parte parte motivul acestei crize. Restricțiile de călătorie au lovit în plin turismul, numărul călătorilor sosiți în țară scăzând cu 94% în primele luni ale lui 2021.

Responsabile pentru declin sunt și sancțiunile SUA, implementate de administrația Trump, dar și criza economică din Venezuela, vecinul bogat și susținătorul financiar al Cubei.

Impactul a fost unul major, țara confruntându-se cu o lipsă de valută și cu datorii. Havana importă în jur de 70% din necesarul de hrană, astfel că prețurile au crescut. În plus, au apărut informații despre cozile lungi la mâncare.

În condițiile scăderii livrărilor de combustibil subvenționat din Venezuela, cubanezii au fost nevoiți să îndure tot mai multe pene de curent în timpul verii, unele zone rurale rămânând ore întregi fără electricitate, în ultimele săptămâni.

Cazuri în creștere, lipsă de vaccinuri

Criza COVID a lovit nu numai economia, dar și populația, în mod direct.

Anul trecut, cu ajutorul închiderii granițelor, Havana a reușit să evite valuri majore COVID. De fapt, guvernul a trimis numeroși medici în alte țări, pentru a oferi ajutor.

Ulterior, autoritățile au respins importul de doze de vaccin și au început să distribuie un vaccin dezvoltat în țară, chiar înainte ca acesta să fie testat până la capăt.

De la începutul acestui an, Cuba a început să se confrunte cu un număr tot mai mare de infectări. În prezent, este unul dintre epicentrele pandemiei, cu aproape 7.000 de cazuri raportate duminică, destul de mult, pentru o populație de 11,3 milioane de oameni.

În ciuda speranțelor puse în vaccinul propriu, doar 15% dintre cetățeni au fost vaccinați până acum.

Pe rețelele sociale, activiștii și suporterii au lansat, sub hashtagul #SOSCuba, un apel către comunitatea internațională, pe care au îndemnat-o să ajute țara.

Un regim de 62 de ani

Cuba se află sub un regim comunist autoritarist de 62 de ani.

Raul Castro, fratele fostului lider Fidel, a anunțat recent că se retrage din conducerea Partidului Comunist.

Miguel Diaz-Canel, succesorul ales al fraților Castro, a preluat treptat frâiele puterii și a încercat și unele reforme limitate. El a ridicat restricțiile impuse rețelelor sociale și a instalat rețele mobile 3G în țară.

Deși manifestările de protest sunt rare, iar guvernul se bucură încă de sprijin larg, manifestații antiguvernamentale au mai avut loc în trecut.

Pe 5 august 1994, protestele ample care au avut loc în Havana au ajuns să fie cunoscute sub nume de revolta Maleconazo. Alimentat de colapsul URSS și de criza economică din țară, protestul s-a manifestat nu doar prin manifestații în stradă, dar și printr-o fugă generală spre SUA.

Mii de cubanezi au părăsit țara, pe plute sau bărci. În jur de 35.000 au ajuns în cele din urmă în SUA.

Actualele proteste din Cuba par să fie mai ample decât cele din 1994.

Relații ostile Havana-Washington

Relațiile dintre Havana și Washington s-au îmbunătățit în timpul administrației Obama. Acesta a ridicat o parte din restricțiile de călătorie și în 2016 a devenit primul președinte al SUA care a vizitat Cuba din 1928.

Dar administrația nu a putut ridica părți ale sancțiunilor economice fără acordul Congresului. După venirea lui Trump la putere, noua administrație a impus din nou multe dintre restricții.

Deocamdată, administrația Biden nu a făcut demersuri pentru a ridica aceste restricții.

Urmărește-ne pe Google News