”În plină pandemie, cu restricții de circulație și cu interdicție la întruniri în toată Europa, AUR a reușit să-și transmită mesajul electoral în toate comunitățile mari din diaspora română, câștigând și în Germania aproape 10,000 de voturi, în vreme ce în Spania a ieșit pe locul al doilea, după PNL. Spania este, de altfel, singura comunitate de români din UE în care PNL s-a impus la scrutinul de dumincă”, spune Sanda Nicola.

Fără să judece, relatând doar pe seama propriei experienți, căci a stat un timp îndelungat în comunitatea de români din Bruxelles, Sanda Nicola spune că și în acest vot s-a decelat stratificarea diasporei. 

Însă atât muncitorii sezonieri, cât și românii cu munci mai bine plătite au refuzat, în general, vechile partide. 

Care pare a fi electoratul USR PLUS în diaspora? ”Ei sunt ”euroromânii”, cei care ar fi trebuit să alcătuiască ”clasa de mijloc” a României, dar și-au pierdut nădejdea că pot trăi în țară așa cum își doresc și-atunci și-au făcut conturi EPSO și și-au căutat de lucru în instituții europene. Ei sunt românii care și-au construit șanse prin educație și creativitate, au deja o anumită stabilitate financiară, mulți dintre ei au studii superioare precum și doza necesară de confort ca să-și permită să aștepte reformele structurale promise de USR PLUS”.

Iar AUR a avut, crede Nicola, înțelepciunea provenită din vorba ”Să nu râvnești la electoratul altuia!”.

O analiză a votului diasporei, de la fața locului, au făcut și jurnaliștii Elena Stancu și Cosmin Bumbuț, în Libertatea. 

Se împlinesc doi ani de zile de când cei doi reporteri străbat țările europene cu mulți români, într-un proiect în care locuiesc, cu rulota care le este casă, un timp îndelungat chiar în comunitățile despre care relatează.

 
 

Urmărește-ne pe Google News