La o lună și jumătate de la dispariția bătrânului, în 27 octombrie 2016, Paraschiv, un cioban de 37 de ani, a ieșit cu oile la păscut pe un câmp în apropiere de Calea Giulești, la marginea Bucureștiului. Începuse de curând munca la stână, în urma unui anunț găsit în ziar.
În ziua aceea, oile s-au băgat într-un „pâlc mare de stuf”, iar Paraschiv a ocolit prin dreapta stufărișului ca să le scoată de acolo. Mergând ”prin bălării și ciulini”, a dat de un cadavru scheletizat.
Paraschiv l-a sunat atunci pe proprietarul stânei, care a apelat 112.
Cadavrul era în stare avansată de putrefacție
Mai întâi au venit doi agenți de la Secția 20, din sectorul 6. Plouase mult în toamna aceea și din cauza noroiului, nu au putut ajunge la locul descoperirii cu mașina.
Agenții erau de la aceeași secție de poliție unde fiul bătrânului dispărut a depus plângere pentru neglijență în serviciu împotriva azilului Sf. Cuvioasa Parascheva din Calea Giulești.
Cadavrul găsit de polițiști era în stare avansată de putrefacție, iar capul și brațul drept, desprinse de trup, potrivit procesului-verbal întocmit de agenți.
Fiul proprietarei azilului s-a întâlnit cu polițiștii în locul în care a fost găsit cadavrul
Agenții mai notează că, la un moment dat, a apărut acolo un bărbat tânăr, pe nume Gheorghe Marius Cătălin, care le-a spus despre dispariția bătrânului de la Sf. Parascheva.
Ce nu au scris polițiștii în procesul-verbal este că tânărul care a apărut era fiul Iulianei Gheorghe, cea care deține azilul de unde dispăruse bătrânul.
Nu se menționează în document nici cum și de ce a apărut tânărul acolo.
Contactat de Libertatea, Cătălin Gheorghe, pe atunci în vârstă de 19 ani, a spus că nu își amintește foarte multe din ziua respectivă, dar știe că era pe stradă, cu niște prieteni, în momentul în care un localnic le-a spus că poliția a găsit pe câmp un cadavru.
“Am mers și noi acolo să vedem ce se întâmplă. Ne-a dus omul prin curtea lui până acolo. Nu știu să fi dat vreo declarație, îmi amintesc că poliția mi-a luat datele și a întrebat ce caut acolo”, a declarat tânărul.
El a adăugat că nu-și amintește dacă știa sau nu atunci de dispariția bătrânului din căminul administrat de mama sa.
Locul unde a fost găsit cadavrul e în mijlocul unui câmp, cea mai apropiată casă fiind la aproximativ 500 de metri.
Ulterior, a ajuns acolo și o echipă specială de la Serviciul Omoruri.
Asemănările
Erau mai multe similitudini între bătrânul dispărut și cadavrul găsit în câmp. În primul rând, îmbrăcămintea.
Când a dispărut, Bucătaru purta un tricou albastru cu mânecă scurtă, pulover negru înflorat cu nasturi, pantaloni de trening negri și era încălțat cu papuci din pâslă albastră, arată documentele poliției.
Cadavrul găsit pe câmp era ”îmbrăcat cu un pulover culoare închis, pantaloni trening culoare neagră, iar la circa 1-2 metri de acesta o pereche de papuci de culoare albastru”.
Mai era proximitatea de timp și de spațiu. Ciobanul Paraschiv a găsit acel cadavru în stufăriș la o lună și jumătate de la dispariția lui Bucătaru, la o distanță de aproximativ 2,3 km de căminul de bătrâni.
Era însă o diferență semnificativă. Vârsta.
Fiul a fost chemat să identifice cadavrul, dar nu a făcut și testul ADN
La două săptămâni după descoperirea macabră, fiul lui Bucătaru și soția lui au fost chemați la Secția 25, care se ocupa de dosarul dispariției, ca să identifice cadavrul.
Li s-au prezentat niște fotografii ale corpului găsit, dar acesta era mult prea descompus, iar cei doi nu au putut recunoaște nimic.
Agentul de poliție le-a explicat că articolele vestimentare corespund cu cele purtate de Bucătaru la data dispariției, dar a precizat că vârsta cadavrului descoperit ar fi de aproximativ 37 de ani. Or, Dumitru Bucătaru avea 79 de ani.
Fiul lui Bucătaru a avut atunci opțiunea de a face testul ADN și a fost îndrumat către Institutul de Medicină Legală, lucru pe care i l-au comunicat polițiștii, după cum se arată în procesul-verbal de la dosar.
Dumitru Bucătaru nu a făcut testul. La distanță de patru ani, el povestește că nu a refuzat să facă testul ADN, dar le-a zis autorităților că mai întâi ar trebui să facă o expertiză antropologică a cadavrului, pentru că nu există ”indicii minime” că ar putea fi tatăl lui, mai ales că au spus despre cadavru că avea aproximativ 37 de ani.
Fără test ADN, cadavrul a rămas neidentificat, iar bătrânul dispărut a continuat să apară în baza de ”Urmăriți” a Poliției.
Cum s-a strecurat o vârstă greșită în rapoartele Poliției
Nu e clar de unde a apărut în documentele Poliției vârsta de 37 de ani.
În mod normal, un medic legist și nu polițistul ar trebui să ofere o concluzie în legătură cu posibila vârstă a unui cadavru.
În ziua descoperirii cadavrului, Serviciul Omoruri din cadrul Poliției Capitalei a solicitat o expertiză medicilor legiști. INML spune, însă, că nu a comunicat niciodată vârsta de 37 de ani a cadavrului găsit în Giulești.
Vârsta aproximativă e de peste 70 de ani, conform expertizei lucrate până acum. Nu au existat leziuni traumatice.
Purtătorul de cuvânt al INML, pentru Libertatea:
Am întrebat dacă INML a trimis un raport preliminar Poliției până acum, de unde ar fi putut reieși vârsta de 37 de ani a cadavrului.
”Nu s-au emis concluzii preliminare. Era imposibil de la noi să plece această vârstă de 37 de ani. Sunt niște caracteristici evidente că e o persoană de peste 70 de ani. Dentiție, părul alb”, a mai spus purtătorul de cuvânt.
Agentul care a semnat procesul-verbal din 27 octombrie 2016 și care instrumenta dispariția lui Bucătaru, Dumitru Zlate, nu a vrut să mai răspundă întrebărilor ziarului. Nici agentul de la serviciul Omoruri care se ocupă de dosarul de moarte suspectă nu a vrut să dea detalii.
Testul ADN a fost făcut abia după patru ani, după crimele de la Caracal
În toamna anului trecut, la puțin timp după cazul Caracal, Dumitru Ovidiu Bucătaru, fiul bărbatului dispărut, a fost căutat de un polițist de la Omoruri, pentru realizarea unui test ADN.
”Agentul mi-a motivat scurt că i-a venit dosarul de la Secția 25, de la colegul lui și să nu îl întreb amănunte. La începutul lui noiembrie se întâmpla asta, după Caracal. Zic: au trecut atâția ani, de ce acum?”, a povestit Dumitru Ovidiu Bucătaru pentru Libertatea.
Pe 17 septembrie 2019, fostul procuror general Bogdan Licu a anunțat controale la toate Parchetele din țară privind cazurile de lipsire de libertate din ultimii 10 ani. A spus să există posibilitatea ca unele cauze să fi fost tratate ”cu ușurință”.
”Eu am crezut inițial că e vorba de alt cadavru, alt schelet, altceva, și când l-am întrebat: nu cumva e vorba despre cel găsit în Giulești? Ăla e. Mi l-au trimis colegii de la Secția 25”, continuă fiul bărbatului dispărut.
Agenții i-au propus să facă un test ADN. Bucătaru spune că inițial nu i s-a arătat Ordonanța Procurorului pentru a vedea exact despre ce cadavru e vorba. A acceptat un test doar după ce a văzut documentul.
S-au mai pierdut câteva luni.
Într-un final, la sfârșitul lui iulie, anul aceasta, i s-a prelevat o probă bucală pentru a fi comparată cu ADN-ul din fragmentele osoase păstrate la INML din cadavrul găsit în câmp în Giulești în 2016.
Lucrurile se mișcă încet, în continuare.
Pe 28 august, la o lună după ce lui Bucătaru i s-au prelevat probe pentru testul ADN, INML nu primise încă nicio solicitare de expertiză din partea Poliției. Agentul care se ocupă de caz trebuia să trimită aceste probe către INML, dar nu a făcut-o.
”Laboratorul de antropologie mi-a spus că nu s-a solicitat test ADN. Se mai așteaptă date de la poliție”, a precizat purtătorul de cuvânt al INML pentru Libertatea.
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro