„Nu este o utopie pentru noi. Dacă mai multe țări asemănătoare cu Luxemburgul se clasează mai sus, ar trebui să fie posibil ca Marele Ducat să facă același lucru”, a declarat Paul Heber, purtătorul de cuvânt al UNICEF, pentru site-ul televiziunii RTL din Luxemburg. Acesta a descris situația ca fiind „o bombă cu ceas”.
Raportul UNICEF arată că aproximativ 30.000 de copii din Luxemburg, cam 25%, sunt expuși riscului de sărăcie și de excluziune socială. În același raport, România se clasează pe antepenultimul loc, cu un procent de 29%. S-au luat în considerare 39 de țări membre UE și ale Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OECD).
În ce privește cifrele din Luxemburg, reprezentantul UNICEF a amintit și că sărăcia infantilă nu este menționată în acordul de coaliție al guvernului.
- Luxemburg se învecinează cu Belgia, Germania și Franța și are o populație de 640.000 de locuitori.
Unu din patru copii din Marele Ducat nu are haine noi și conexiune la internet
Luxemburg ocupa, în 2022, primul loc într-un clasament al celor mai bogate țări din Europa, după PIB-ul pe cap de locuitor, urmată de Irlanda și Danemarca, potrivit Eurostat. România era pe 22 din 27. Totuși, unii copii din Marele Ducat se confruntă cu multe lipsuri.
Există niște explicații de ce se întâmplă acest lucru, scrie The Borgen Project, ONG internațional care militează pentru drepturile persoanelor vulnerabile.
„Luxemburgul se laudă că are cel mai mare salariu mediu din UE, însă costul vieții este proporțional cu acesta, ceea ce duce la o rată mai mare a sărăciei”.
Organizația The Borgen Project:
Prin urmare, chiar și familiile cu venituri mai ridicate ar putea să aibă dificultăți financiare.
Unu din patru copii din Luxemburg nu are haine noi, conexiune la internet sau posibilitatea să participe la activități de petrecere a timpului liber.
Familiile monoparentale dau peste 40% din venituri pe chirie
Locuitorii din Luxemburg care au „18 ani sau mai puțin au de trei ori mai multe riscuri să se confrunte cu sărăcia decât persoanele peste 65 de ani”, mai precizează The Borgen Project.
Totul se leagă. Familiile monoparentale plătesc impozite mai mari, iar o pătrime dintre părinții singuri dau peste 40% din venituri doar pe chirie, spune ONG-ul. Copiii din familii cu posibilități financiare scăzute au șanse reduse să primească educație de calitate și au mai des probleme de sănătate, inclusiv mintale.
Mai mult, „copiii născuți în familii sărace trăiesc în sărăcie pe tot parcursul vieții. Cei cu părinți dependenți de droguri sau de alcool se confruntă adesea cu probleme medicale și necesită mai multe îngrijiri decât alții. Iar părinții lor nu-și permit să le asigure îngrijirea medicală necesară”.
Uniunea Europeană le-a cerut, în 2021, tuturor țărilor membre, inclusiv Luxemburgului, să își prezinte planurile naționale prin care este prevenită și combătută excluziunea socială.
Printre soluțiile propuse de autoritățile din Luxemburg, pentru copiii în risc de sărăcie, au fost accesul la educație, la servicii de sănătate și la locuințe. De sprijinul financiar beneficiază cei până în 12 ani. De asemenea, s-au pus la dispoziție și servicii de sănătate mintală speciale pentru minori.
Danics68 • 18.12.2023, 11:48
Foarte bun articolul. Cred ca putem trage o concluzie. In toate tarile din UE exista o polarizare puternica intre clasele privilegiate si cele defavorizate. Programele de protectie sociale difera de la tara la tara, dar, cu atatea crize repetate, acestea nu mai tin pasul cu realitatea. Riscul de excluziune sociala se adanceste din ce in ce mai mult si se pare ca Guvernele si ONG-urile nu mai reusesc sa suplineasca in timp real si util necesitatile reale ale celor mai putin norocosi.