De ce vrea Maricel Păcuraru să-și anuleze condamnarea din 2014. Argumentul avocaților: „Infracțiunea de spălare a banilor nu mai este infracțiune”

În ambele dosare, Maricel Păcuraru pariază pe aplicarea deciziilor Curții Constituționale legate de redefinirea abuzului în serviciu și de constatarea prescripției.

Păcuraru a fost eliberat condiționat pe data de 25 octombrie 2017 de Tribunalul Brăila, la 2/3 din pedeapsa de 4 ani la care fusese condamnat pentru prejudicierea Poștei Române. Maricel Păcuraru executase 815 zile din cele 1.460 de zile de pușcărie la care fusese condamnat.

În acest moment, Maricel Păcuraru conduce „din umbră” Realitatea TV, prin copiii lui: Alexandra Beatrice Păcuraru-Bertalan și Ionuț Marcel Păcuraru, amândoi cu acțiuni la SC Geopol International SRL, potrivit portalului ListaFirme.ro.

Care ar fi miza pentru care Maricel Păcuraru ar vrea să scape de o condamnare pe care deja a ispășit-o? Răspunsul reiese din încheierea de ședință a Tribunalului București din data de 19 septembrie 2024, document consultat de Libertarea:

Recomandări

România, cea mai stresantă țară pentru condus din lume. Aglomerația din trafic ne plasează pe primul loc în clasament

• „Apărarea solicită să se constate ca fiind dezincriminate infracțiunile de spălare a banilor pentru care s-a dispus condamnarea contestatorului, încetarea executării măsurii de siguranță a confiscării speciale dispuse față de acesta, cu consecința încetării actelor de executare silită cu privire la bunurile care, prin efectul confiscării speciale, nu au trecut in patrimoniul statului, la data formulării prezentei, precum şi încetarea tuturor interdicțiilor, incapacităților și decăderilor ce rezultă din condamnarea contestatorului”, se arată în documentul citat.

Avocații lui Păcuraru: „Nici spălarea de bani nu mai este infracțiune”

Tribunalul București urmează să se pronunțe pe 16 octombrie 2024 cu privire la contestația la executare depusă de Maricel Păcuraru (dosar 26512/3/2024), în care omul de afaceri arată că instanțele l-au iertat în trecut de complicitate la abuz în serviciu pe argumentul redefinirii acestei infracțiuni, așa că normal ar fi să scape și de pedeapsa de spălare de bani.

Iată ce susțin avocații lui Maricel Păcuraru în contestația la executare:

• „În situația în care fapta anterioară nu este incriminată, nu poate subzista condiția ca bunurile supuse spălării banilor să mai provină din infracțiuni ale unei fapte neincriminate.
• Asemănător, nici atunci când fapta anterioară a fost dezincriminată, trăsătura tipicității nu este întrunită indiferent dacă dezincriminarea a operat ca efect al abrogării normei sau ca efect al admiterii unei excepții de neconstituționalitate şi al constatării neconstituționalității normei.
• Pentru considerentele expuse, soluția Înaltei Curți de Casație și Justiție, prin care se stabilește că, în ipoteza în care fapta anterioară a fost dezincriminată, nici fapta care include în conținutul constitutiv fapta dezincriminată nu mai este infracțiune, este perfect aplicabilă în cauză.
• Solicită a se avea în vedere, în concret, că şi în cazul infracțiunii de spălare a banilor, relația sa cu infracțiunea predicat este una de tip concurs real cu conexitate consecvenţională în sensul că o infracțiune prealabilă (infracțiunea predicat) este condiție atașată elementului material al infracțiunii de spălare a banilor;
• Ca urmare, pe baza raționamentului mai sus expus, când infracțiunea din care au provenit banii care au fost obiect al infracțiunii de spălare a banilor a fost dezincriminată, atunci nici infracțiunea de spălare a banilor nu mai este infracțiune”, au arătat avocații lui Maricel Păcuraru.

Recomandări

Primele ipoteze legate de moartea lui Silviu Prigoană. Surse medicale: a suferit un AVC sau un stop cardio-respirator

Procurorul: Instanța nu poate reanaliza fondul cauzei

La rândul său, procurorul de ședință a cerut respingerea contestației la executare, pentru următoarele considerente:

• „Solicită a se avea în vedere că în privința infracțiunii de spălare a banilor nu a fost pronunțată o decizie de dezincriminare totală sau parțială.
• Într-adevăr, infracțiunea premisă din acest dosar s-a constatat că a fost dezincriminată prin decizia Curții Constituționale, însă în această cauză există o situație de fapt deja stabilită, având o autoritate de lucru judecat.
• Instanța, în această procedură, nu poate constata intervenirea unei legi de dezincriminare, să rejudece situația de fapt care a fost definitiv stabilită de instanța care a judecat pe fond acuzația.
• În aceste condiții, consideră că dezincriminarea parțială a infracțiunii premisă pentru infracțiunea de spălare a banilor ca efect al deciziei Curții Constituționale nu poate produce efecte asupra infracțiunii de spălare a banilor.
• Referirea pe care legiuitorul o face în cuprinsul conținutului constitutiv al infracțiunii de spălare a banilor, respectiv bunuri provenite din infracțiuni, vizează fapte care la momentul consumării infracțiunii de spălare a banilor erau considerate infracțiuni şi, în această situație, (instanța – n.r.) nu are posibilitatea să reanalizeze fondul cauzei şi să constate dacă bunurile erau sau nu provenite din infracțiuni, pentru că acest aspect a fost deja stabilit cu autoritate de lucru judecat”, a arătat reprezentantul Ministerului Public.

Recomandări

Silviu Prigoană a murit. Avea 60 de ani și i s-a făcut rău într-un restaurant din Bran

Pe data de 20 decembrie 2022, Tribunalul București i-a admis lui Maricel Păcuraru, în parte, o cerere privind „intervenția unei legi penale noi” (dosar 17276/3/2022) și a constatat că infracțiunea pentru care a fost condamnat în 2014 la 4 ani de pușcărie a fost dezincriminată prin decizia CCR. Prin aceeași hotărâre (1419/2022), instanța i-a menținut însă lui Maricel Păcuraru celelalte 3 condamnări de câte 4 ani de închisoare pentru spălare de bani.

Deși afaceristul a contestat hotărârea la Curtea de Apel București, pe data de 15 februarie 2023, instanța de control judiciar a menținut soluția pe fond (Hotărârea 87/2023).

Judecătorii: Maricel Păcuraru a spălat 1,7 milioane de lei

Libertatea a consultat motivarea hotărârii Tribunalului București din 12 decembrie 2022, prin care instanța i-a admis doar în parte contestația la executare formulată de Maricel Păcuraru:

• „Tribunalul reține că petentul contestator (Păcuraru Maricel – n.r.) a fost condamnat (…) prin decizia penală din 03.11.2014 a Curţii de Apel Bucureşti pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la abuz în serviciu în formă calificată (…) prin hotărârea judecătorească menționată, reținându-se că, în urma unei înţelegeri cu inculpaţii (…) a beneficiat de suma de 6.781.465 lei, reprezentând comisioanele aferente poliţelor de asigurare, încheiate cu încălcarea reglementărilor interne ale CN Poșta Română S.A., întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de complicitate la abuz în serviciu contra intereselor publice.
• Deciziile instanţei constituţionale, prin caracterul lor general obligatoriu, creează cadrul necesar aplicării art. 4 din Codul penal privind dezincriminarea, atât pentru cauzele în curs, cât şi pentru cele definitiv soluţionate, întrucât ele au aptitudinea de a scoate din vigoare o normă de incriminare.
• Or, în măsura în care art. 4 din Codul penal prevede expres retroactivitatea legii de dezincriminare, toate consecinţele penale ale hotărârilor judecătoreşti privitoare la faptele dezincriminate încetând prin intrarea în vigoare a legii noi, rezultă că şi decizia Curţii Constituţionale, asimilată ca efecte juridice legii de dezincriminare, trebuie să producă aceleaşi consecinţe, deci să poată constitui temei pentru formularea unei cereri întemeiate pe art. 595 din Codul de procedură penală.
• Prin urmare, Tribunalul constată că prin decizia Curţii Constituţionale a României cu nr. 405 din 15.06.2016 publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 517 din 08 iulie 2016 a intervenit o dezincriminare parţială a infracţiunii de abuz în serviciu, în privinţa neîndeplinirii ori îndeplinirii defectuoase de către funcţionarul public a unui act, stabilită prin raportare la atribuţii de serviciu reglementate prin legislaţia secundară, în considerentele Deciziei nr. 405/2016 precizându-se că prin aceasta s-a produs o reconfigurare a textelor de lege criticate sub aspectul neconstituţionalităţii, reconfigurare ce presupune o restrângere a incriminării la limite constituţionale, şi anume, doar la încălcările atribuţiilor de serviciu stabilite prin legislaţia primară.
• Este de observat că petentul (Păcuraru Maricel – n.r.) nu a avut calitatea de autor la săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice, ci calitatea de complice – calitate procesuală diferită de cea la care se face referire în decizia instanţei de Contencios Constituţional.
• Referitor prevederile la art.29 lit.a din Legea nr. 656/2002 (n.r. – spălarea de bani) Tribunalul apreciază că în cauză nu-şi găseşte aplicarea Decizia nr.16/2016 a Înaltei Curți de Casaţie și Justiţie, întrucât aceasta face referire la mai multe modalităţi ale elementului material al infracţiunii de spălare de bani, modalități săvârşite în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale.
• Or, astfel cum reiese din decizia de condamnare a petentului, prima zmodalitate a săvârşirii infracţiunii de spălare de bani s-a realizat prin transferul unei părţi din suma totală de 1.741.500 lei dobândită de către petent, respectiv, suma de 1.098.800 lei a cărei origine ilicită a banilor a fost ascunsă prin transferul către alte persoane fizice sau juridice, iar a doua modalitate s-a realizat prin dobândirea sau folosirea în interes personal a unei alte părţi din această sumă totală, deci este vorba de două sume de bani, astfel că, Decizia 16/2016 a  Înaltei Curți de Casaţie si Justiţie era aplicabilă dacă era vorba de o singură sumă de bani care ar fi fost şi transferată şi dobândită de către petent”, arată Tribunalul București în Hotărârea nr. 1419/2022.

„Tunul” cu asigurări dat de Maricel Păcuraru la Poșta Română

În primul dosar în care a fost condamnat Maricel Păcuraru, cel cu polițele de asigurare pentru angajații Poștei Române, procurorii DNA au reținut următoarele:

• În cursul anului 2006, Mihai Toader, Emanoil Lepădatu şi Andrei Marinescu ar fi iniţiat şi aprobat încheierea a şase poliţe de asigurare pentru angajaţii Poştei Române, pentru riscuri cum ar fi accidente, boli profesionale, riscuri de sănătate.
• Poliţele au fost încheiate între Poşta Română şi SC Allianz Ţiriac Asigurări, SC Astra Asigurări şi SC Omniasig Vienna Insurance Group cu încălcarea regulamentelor CNPR SA şi a condiţiilor generale şi specifice privind asigurările de viaţă.
• În urma acestor contracte, s-a produs un prejudiciu în dauna Poştei Române în valoare de 14 milioane de lei, echivalentul a aproximativ 4 milioane de euro.
• La încheierea acestor poliţe au participat în mod fictiv, ca intermediari, Neculai Pintilie, Daniela Moisă şi Lucian Beşchea, beneficiind astfel în mod nelegal de suma totală de 7 milioane de lei, reprezentând comisionul de intermediere, potrivit procurorilor.

Anchetatorii mai arătau, în actul de sesizare a instanţei, că Maricel Păcuraru ar fi beneficiat de suma totală de 6.781.465 de lei.

De asemenea, Maricel Păcuraru a dobândit suma de 1.741.500 de lei, pe care a folosit-o în interes personal şi a transferat-o către alte persoane fizice sau juridice, deşi cunoştea că provine din infracţiuni.

La rândul lor, cunoscând că provine din încheierea nelegală a poliţelor de asigurare, Pintilie, Moisă şi Ditcov au înregistrat în contabilitatea firmelor administrate de ei şi controlate de Păcuraru suma totală de aproape 13 milioane de lei, pe care ulterior au transferat-o, prin diferite modalităţi, către alte persoane fizice sau juridice, pentru a-i ascunde originea ilicită.

De asemenea, Pintilie şi Moisă au înregistrat în contabilitatea firmelor cheltuieli fictive, sustrăgându-se de la plata unui impozit pe profit către bugetul de stat în valoare totală de 2,3 milioane de lei.

„Afacerea Pelegrin”: Frauda cartelelor pre-pay de la Loteria Română

În dosarul fraudei de 25 de milioane de lei (aproximativ 5 milioane de euro) cu cartele pre-pay în dauna Loteriei Române, Maricel Păcuraru este acuzat tot de complicitate la abuz în serviciu, alături de alți funcționari din conducerea companiei naționale, potrivit DNA:

• La data de 5 decembrie 2008, SC Form Trade SRL, administrată în fapt de inculpatul Ionuț Marius Marinescu, în calitate de beneficiar, a încheiat cu Compania Națională Loteria Română SA (CNLR) un contract de comision, în baza căruia putea să-și vândă, prin intermediul agențiilor loto, printre altele, și cartele telefonice.
• Conform contractului, compania națională își reținea un comision din sumele încasate ca urmare a vânzării cartelelor telefonice, nu angaja resurse financiare proprii și nu risca nimic în cazul în care bunurile puse pe piață nu se vindeau.
• Ulterior, la data de 30 aprilie 2009, inculpatul Ovidiu Rîpanu, angajat în CNLR, ca urmare a susținerii lui Maricel Păcuraru, a negociat cu Ionuț Marius Marinescu modificarea temporară a clauzelor contractului respectiv, fiind încheiat un proces-verbal de negociere a clauzelor.
• În documentul respectiv se menționează că persoanele între care s-au purtat negocierile au fost Marinescu Ionuț-Marius (reprezentant al firmei beneficiare) și Gheorghe Benea (director general al C.N. Loteria Română SA).
• În realitate, semnătura atribuită lui Gheorghe Benea îi aparține inculpatului Ovidiu Rîpanu (care era delegat doar să conducă Serviciul achiziții), care a negociat și a semnat în locul directorului general, fără o delegare în acest sens.
• Inculpații Ovidiu Rîpanu și Ionuț Marius Marinescu, știind că nesocotesc prevederile Legii 31/1990 și ale OUG 159/1999, au convenit transformarea contractului de comision în unul de achiziție de bunuri.
• Astfel, inculpatul Ovidiu Rîpanu și-a asumat fără drept, în numele CNLR, în schimbul unor beneficii aparente sau derizorii pentru compania națională, obligații păguboase și riscuri comerciale.
• A fost convenit ca CNLR să plătească anticipat un număr de 120.000 de cartele telefonice pre-pay și 600.000 de cartele telefonice scratch, de valori diferite, pe care urma să le vândă, suportând și costurile de transport către agențiile loto.

Procurorii explicau că, practic, în acest mod, Poșta Română credita afacerea și pe SC Form Trade SRL, își indisponibiliza resurse financiare și își asuma riscul de a nu vinde bunurile achiziționate. 

Anchetatorii precizau că toate cartelele telefonice scratch erau marca Pelegrin, procurate de Dynamic Solution SRL și Perfect Tour SRL de la Global Network System SRL, controlată tot de Maricel Păcuraru (prin interpusul Bertalan Emil), arată procurorii.

Foto: Ionuț Mureșan

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro