Comentează- În această zi a lunii mai, mulţi agricultori nu lucrează, pentru a evita pagubele aduse holdelor de către păsările cerului.
- În unele regiuni, este ultima zi în care se mai poate semăna porumbul, ovăzul şi meiul, deoarece se spune că tot ce se va semăna după această zi se va usca.
- Podgorenii respectă ziua de Constantin Graur spunând că, dacă vor munci, graurii le vor distruge strugurii.
- Ziua de Sfântul Constantin şi Elena este cea în care păstorii hotărăsc cine le va fi baci, unde vor amplasa stânele şi cine le va păzi pe timpul păşunatului.
- Femeile, pentru a alunga duhurile rele şi necurate, dau cu tămâie şi stropesc cu agheasmă toată casa, pentru a se apăra de forţele malefice.
- Ţăranii din anumite zone ale ţării aprind un foc mare şi stau în jurul lui. În unele locuri, prin fumul de la acest foc trec şi oile, pentru a fi ferite de rele pe timpul cât vor sta la stână.
- Se crede că în această zi păsările îşi învaţă puii să zboare. De aceea sărbătoarea se mai numeşte şi Constantinul Puilor.
- Astăzi e şi prilej de sărbătoare pentru românii şi româncele care poartă numele de Constantin şi Elena, precum şi derivatele acestora.
Câţi români îşi sărbătoresc astăzi ziua de nume
Dintre cei peste 1.800.000 de români care îşi serbează onomastica de Sfinţii Constantin şi Elena, 650.000 sunt bărbaţi şi 1.150.000 sunt femei. Dintre femeile care îşi sărbătoresc onomastica, cele mai multe poartă numele de Elena, apoi Ileana şi Lenuţa. Urmează în ordine descrescătoare Constanţa, Constantina, Leana şi Nuţi. Majoritatea bărbaţilor se numesc Constantin, apoi Costel, Costică, Costin, Costinel, Costi şi Costeluş.