Adoptat de UE încă din 1984, cu scopul de a limita surplusul din piaţă, sistemul cotelor de lapte a fost introdus în 2007 şi în România. Cota reprezintă cantitatea de lapte şi produse lactate ce poate fi comercializată într-o ţară, pe parcursul unui an, fără a fi impusă o taxă.
În primul an, României i s-au alocat 3,057 de milioane de tone, din care 44% pentru livrări către procesatori şi 56% pentru vânzări directe. Dar, din 2007 şi până în prezent, România nu a atins niciodată cota de lapte care i-a fost alocată. Dimpotrivă, a realizat anual sub 50%.
În schimb, state precum Germania, Olanda, Polonia, Danemarca, Austria, Irlanda, Luxemburg şi Cipru şi-au depăşit în mai multe rânduri cotele, inclusiv în 2014, când au preferat să plătească amenzi totale de peste 400 de milioane de euro.
Scăderea preţului
După data de 1 aprilie a.c., în condiţiile invadării pieţei de către marile companii europene, primul efect ar trebui să fie acela al scăderii preţului, atât la lapte, cât şi la produsele lactate (unt, brânză, smântână etc.), ceea ce ar fi în avantajul cumpărătorilor.
Falimentul micului fermier
Dar, cum preţul laptelui primit de fermier este şi în momentul de faţă destul de redus, el abia acoperind cheltuielile de producţie, o nouă scădere a preţului i-ar face necompetitivi pe cei mai mulţi dintre micii crescători, care deţin 2-3 vaci de lapte.
Aceştia nu vor mai putea face faţă concurenţei marilor companii care, la cantităţi mari, îşi vor putea permite preţuri mai reduse.
Pentru a evita impactul liberalizării totale a pieţei, specialiştii îi sfătuiesc pe micii crescători să încheie, până la data de 1 aprilie a.c., contracte de livrare a laptelui crud cu procesatorii (oricum după 1 aprilie, încheierea unui astfel de contract devine obligatorie, pentru orice livrare a laptelui, chiar şi către o persoană fizică).
Asocierea, singura soluţie
Dar, adevărata soluţie salvatoare constă în asocierea micilor fermieri în diverse formule (societăţi, asociaţii, cooperative, federaţii etc). Astfel, ei pot negocia contracte cu marile companii de profil şi, mai ales, îşi pot construi, inclusiv cu fonduri europene, propriile unităţi de procesare şi comercializare a laptelui şi a produselor lactate. De asemenea, ei pot accesa credite pentru finanţarea afacerii.

Efecte negative previzibile

Potrivit unui studiu, realizat pentru Comisia Europeană de compania de audit Ernst&Young şi publicat în 2013, eliminarea cotelor de lapte va duce la posibile efecte negative în cazul României şi Bulgariei, dar vor fi şi aspecte pozitive.
“Toţi experţii par a fi de acord cu ideea că zona montană poate ridica dificultăţi în unele state precum Portugalia, Italia, Grecia, Franţa. În Bulgaria şi România dificultăţile ar putea fi chiar mai mari”, se arată în raport. În ceea ce priveşte producţia de lapte, analiştii Ernst&Yang estimează că eliminarea cotelor va duce, în cazul României, la o creştere a producţiei cu 3,6% şi o scădere a preţului cu 2,2%.

 
 

Urmărește-ne pe Google News