ComenteazăChiar dacă nu există o statistică la nivel național privind numărul persoanelor afectate de consumul excesiv de cafea, psihiatrii avertizează că acestea devin dependente fără să conștientizeze. Petronela Nechita, medic primar la Institutul de Psihiatrie „Socola” din Iași, spune că în ultimii ani tot mai mulți români ajung la doctor cu simptome de sevraj sever.
„Cafeina este cel mai utilizat drog de pe Pământ, îl găsim în cafea, ceai, sucuri, analgezice, ciocolată, cunoscutele «energizante», și, bineînțeles, cel mai des în cafea. Cafeina este absorbită în intestine, apoi călătorește spre creier. Consumul regulat de cafeină modifică foarte ușor chimia creierului, iar băutorul de cafea are nevoie de creșterea dozei pentru că organismul se obișnuiește și cere mai mult”, a declarat dr. Petronela Nechita.
Medicul spune că efectele negative ale cafeinei nu sunt recunoscute pentru că aceasta este văzută ca un drog acceptabil din punct de vedere social, integrat în rutină.
Ce se întâmplă cu organismul nostru când renunțăm la cafea?
De. Petronela Nechita explică: „După 10-12 ore apar oboseală, durerea acută de cap, scăderea puterii de concentrare, iritabilitate și stare depresivă. E clar că avem o dependență de cafeină”, spune medicul.
“Pe termen lung însă, vorbim de pacienți care dezvoltă sau cărora li se agravează boli cardiace, cu hipertensiune, care ajung să urmeze tratament de specialitate. Studiile arată că mai bine de 50% din consumatorii de cofeină întâmpină dificultăți de reducere sau renunțare la acest drog. Dacă se întrerupe brusc consumul de cafea, creierul rămâne fără combustibil și apare senzația de oboseală, care te determină să bei cafea din nou”, a mai spus dr. Petronela Nechita.
Medicul recomandă consumul a 200, maximum 400 mililitri de cafea pe zi pentru a se evita orice fel de complicații.
Profilul dependentului de cafea
În ceea ce privește profilul dependentului de cafea din România, medicul precizează că are pacienți persoane trecute de 35 de ani, în principal, care au început să consume cafea din tinerețe și care muncesc foarte mult.
Medicul precizează faptul că, în România, dependența de cafeină este prezentată ca diagnostic drept „tulburări mentale și de comportament datorate folosirii altor stimulanți, incluzând cofeina”.
Citeste si: