• ISU spune că nu e nevoie de autorizație pentru construcția care s-a lipit de bloc, ajungând să încastreze două laturi ale imobilului cu locatari.

Povestea
începe în 2012. Până în acest an, în garsoniera de la parterul blocului de pe
Strada Nicolae Bălcescu, nr. 209 funcționa biroul unei școli de șoferi.

Cum arăta garsoniera când funcționa ca școală de șoferi și cum arată acum, transformată în restaurant.

SC.
Automobil Stefi Cip SRL, firma care deținea școala și garsoniera, a fost
cumpărată în 2012 de omul de afaceri Cristian Troi.

La
scurt timp după cumpărarea garsonierei, patronul începe să strângă semnături de
la locatarii blocului pentru a obține acordul lor pentru extinderea spațiului
comercial al firmei. Nu se preciza pe tabelul cu semnături ce urma să se
construiască sau ce funcțiune va avea spațiul extins.

Garsoniera
s-a lățit, s-a înălțat și s-a făcut restaurant

În
aceeași perioadă, Cristian Troi a concesionat de la primărie două suprafețe
învecinate blocului cu o suprafață totală de 171 mp.

În
2015 au început lucrările de extindere a spațiului comercial, iar în 2017 a
fost recepționată lucrarea.

În
locul garsonierei se ridică acum un imobil pe două laturi a blocului ce acoperă
două etaje, parterul și etajul 1.

Școala de șoferi, care încă funcționează, își desfășoară activitatea alături de locul unde poți mânca o pizza sau un grătar, restaurantul La Troi.

Blocul cu școala de șoferi de la parter înainte de construcția restaurantului

O
locatară nu s-a lăsat

Cum
se poate expanda o garsonieră, până devine o clădire aparte, lipită de blocul
de 4 etaje, ca o ciupercă lipită de un copac?

Dintr-un
răspuns al Primăriei Balș pentru cititorii Libertatea, reiese că Troi a luat
certificatul de urbanism de la Primărie în 2014, a obținut autorizația de
construcție în 2015, iar recepția lucrării s-a făcut în februarie 2017.

O locatară a blocului, deranjantă de zgomotul provocat de construcții și mai târziu de nunțile ce au loc sub geamul ei, l-a dat în judecată pe omul de afaceri. Ca urmare a procesului a avut loc și o expertiză tehnică pentru a se verifica conformitatea lucrărilor.

Cele două laturi ale restaurantului

Din raportul de expertiză aflăm că „având în vedere configurația și amplasarea construcției se impunea ca prin Certificatul de Urbanism să se solicite avize de la Inspectoratul de Stat în Construcții și de la Direcția de Sănătate Publică”. Asta pentru că, susține același raport, „la parter clădirea are un RESTAURANT”.

Fără
acord de la Inspectoratul de Construcții și cu plângere penală depusă

Într-adevăr,
Inspectoratul de Stat în Construcții confirmă că în baza lor de date nu există
vreun acord emis pentru firma lui Cristian Troi.

În
noiembrie 2017, în urma unor controale, i s-a cerut firmei în mod expres
sistarea lucrărilor de extindere a spațiului comercial și obținerea
autorizațiilor necesare. Firma nu s-a conformat.

Ca
urmare, ISC a depus o plângere penală împotriva lui Cristian Troi pentru
„continuarea executării lucrărilor după dispunerea opririi acestora de către
organele de control competente potrivit legii”.

Sunat
de reporterii Libertatea, Cristian Troi a declarat că „acea plângere penală e
pentru o scară exterioară de lemn. De aia au depus plângere penală. (…) și
pentru o prelată. Dar acum s-a clasat. Eu am toate avizele de la ISC”.

De
ce acte e nevoie pentru a deschide și opera un restaurant

Dincolo
de problemele legate de construcție, care sunt aprobările ca să poți transforma
spațiul într-un restaurant? 

Printre
cele mai importante acte pentru deschiderea unui restaurant se numără:

  • Autorizație
    de la Direcția Sanitar Veterinară.
  • Autorizație
    de mediu pentru restaurantele cu mai mult de 100 de locuri.
  • Autorizație
    ISU pentru protecția la incendii.
  • Certificat
    de conformitate de la Direcția de Sănătate Publică.
  • Autorizația
    de funcționare de la Primărie.

Două
controale DSVSA în 2019 s-au lăsat cu amendă pentru condiții insalubre

Într-un
răspuns pentru Libertatea, aflăm că restaurantul din Balș are autorizație de
funcționare de la DSVSA, fostul Sanepid, din aprilie 2018.

În
cursul anului 2019 s-au făcut două controale, unul în martie și celălalt la
începutul lui iulie, imediat după ce Libertatea s-a interesat la instituție în
legătură cu garsoniera extinsă și metamorfozată în restaurant. 

În urma controlului  „s-au constatat deficiențe privind întreținerea necorespunzătoare a spațiilor și manipularea produselor alimentare cu încălcarea normelor de igienă”.

DSVSA
spune că o amendă contravențională, cu valoare nedezvăluită, a fost dată
firmei, iar aceasta are termen de zece zile până pe 15 iulie 2019 pentru a
remedia situația.

Ziarul
a intrat în legătură cu patronul Cristian Troi.

Reporter: Ce ne puteți spune despre amenda dată de DSVSA pentru condiții neigienice?

Cristian Troi: Auzi mă…? Bă, tu nu auzi? Auzi bine? …..

Reporter: Da, vă aud. Spuneți, vă rog.

Cristian Troi: Nu mă mai întreba pe mine că eu nu știu ce să îți răspund.

Cristian Troi, despre amenda dată de DSVSA pentru condiții insalubre în restaurant

Neagă
că are salon de nunți

Orice
restaurant care are peste 100 de locuri are nevoie de o autorizație de mediu de
la Agenția Națională Pentru Protecția Mediului.

De
la APM Olt aflăm că „nu au fost înregistrate solicitări pentru reglementarea
acestei activități, în locația (…) menționată”.

Patronul
restaurantului, Cristian Troi, ne spune că restaurantul are doar 30 de locuri.
Dar întrebat și de salonul de nunți, pentru care este nevoie de autorizație de
la APM, Troi s-a eschivat și a zis că nu are niciun salon de nunți.

Anunț de angajare postat pe pagina de Facebook a restaurantului. Sursă foto: facebook/ La Troi

Pompierii
susțin că nu e nevoie de autorizație

Restaurantul
nu are autorizație ISU. Explicația dată de ISU Olt este aceea că „imobilul în
cauză nu are nevoie de autorizație ISU deoarece „nu se încadrează în
prevederile HG. Nr. 1739/ 2016 privind categoriile de construcții care se supun
autorizării securității la incendiu”.

Asta deși clădirea restaurantului, fosta garsonieră, încastrează două laturi ale blocului de locuințe și se ridică până la nivelul etajului 1.

Nici Primăria și nici arhitectul șef de la Comisia de Urbanism a orașului Balș nu au răspuns întrebărilor ziarului.

 
 

Urmărește-ne pe Google News