De la urgență la… tărăgănare. Românii supraîndatorați sunt și fără darea în plată, și fără falimentul personal

La începutul anului trecut, se dezbătea, de urgenţă, proiectul legii insolvenţei personale. În plină criză a creditelor în franci elveţieni, aleşii promiteau să-i protejeze pe cei care nu mai pot face faţă ratelor. Pe măsură ce criza s-a temperat, parlamentarii au tot tărăgănat intrarea în vigoare la legii, care a fost publicată în Monitorul Oficial în 26 iunie și ar trebui să intre în vigoare în 26 decembrie.

Teoretic, în termen de 60 de zile de la publicarea în Monitor, Guvernul trebuia să emită o hotărâre prin care să aprobe normele metodologice. Legea ar fi trebuit să intre în vigoare la finele lui 2015. Practic însă, cum nu există încă norme de aplicare, nu s-au format nici comisiile de insolvenţă nicăieri în ţară. Așa se facă că Guvernul a amânat termenul de intrare în vigoare a legii privind procedura insolvenţei persoanelor fizice, până la 31 decembrie 2016.

Legea falimentului personal oferă un răgaz de cinci ani celor care nu îşi mai pot plăti datoriile şi, în acelaşi timp, îi fereşte de executarea silită. Toate cheltuielile personale ale datornicului vor fi însă verificate la sânge de un administrator judiciar. Condițiile sunt draconice, dar are şi dreptul la ”un trai rezonabil”. Ștergerea datoriilor se face dacă într-un singur an ai acoperit jumătate din datorii sau măcar 40% în trei ani sau dacă ai ajuns la 75% din cât stabilise instanța că ai de plătit. Atenție – cei care sunt prinşi că mint în ceea ce priveşte situaţia financiară riscă închisoare de până la cinci ani.

Recomandări

Cernobîlul de la Valea Călugărească, Prahova. Prefectul Emil Drăgănescu suspendă interdicția dată de autoritățile locale privind depozitarea de deșeuri periculoase în comună

Atenție – nu oricine poate cere insolvența

Mai întâi de toate, datoriile adunate în mai mult de trei luni trebuie să depășească 14.000 de lei. Nu pot apela la această procedură nici cei care au fost concediați în ultimii doi ani din cauza lor, cei care și-au dat demisia în ultima jumătate de an, cei care nu au venituri și nici nu-și caută de lucru sau cei care s-au împrumutat în ultima jumătate de an și au rate cât un sfert din datoriile totale.

Toamna trecută, s-a dezbătut în Parlament un alt proiect – cel al Legii dării în plată. Legea prin care cei cu credite imobiliare pot să scape de împrumut dacă dau casa cumpărată băncii i-a înfuriat însă pe reprezentanții sistemului bancar, care au anunțat că prima consecință va fi scumpirea creditelor.

Și războiul dintre bănci și politicieni nu s-a încheiat nici astăzi. Mai întâi, prima variantă a legii a fost respinsă de președintele Klaus Iohannis. Apoi, inițiatorul legii «dai casa şi scapi de datorii», deputatul Daniel Zamfir, a modificat textul retrimis în Parlament de șeful statului. În noua variantă, cheile de la casă vor acoperi creditele ipotecare pe care le au doar cei care au făcut împrumuturi să își cumpere o locuință sau teren pentru o casă. De noul text ar putea beneficia și cei executați silit de bănci, care au rămas cu datorii și după vinderea casei.

Recomandări

Conexiunile AUR cu Moscova. Partidele proruse din Bulgaria și Moldova, tovarășe de joacă ale lui George Simion

Strict tehnic, când titularul nu mai poate plăti ratele, va trimite o notificare băncii prin care anunță că vrea să îi transmită dreptul de proprietate. Din acel moment, omul nu va mai fi dator băncii. Banca nu va mai avea dreptul, să recupereze întreaga valoare a împrumutului oferit, ci ar rămâne doar cu casa. Nu se va putea duce către alte proprietăți ale debitorului sau către alte venituri ale acestuia.

Între timp, băncile și de reprezentanții BNR au venit cu o serie de propuneri la această lege

Senatorii juristi le-au respins însă pe toate. Bancherii cereau ca darea în plată să nu se aplice creditelor prin programul „Prima Casă”, și nici contractelor în derulare sau persoanelor cu împrumuturi peste 150.000 de euro. A fost refuzată de asemenea propunerea ca ratele să depăşească 65% din veniturile împrumutatului.

Ce urmează pentru darea în plată? Legea se va vota astăzi sau mâine în plenul Senatului, după care va trece la Camera Deputaţilor. Acolo, legea va merge la Comisia Juridică şi după aceea în plen. Reprezentanţii BNR şi ai bancherilor îşi vor susţine din nou popunerile săptămâna aceasta.

„Să nu credeţi că lobby-ul bancar va sta cu mâinile în sân. Vor şantaja şi mai aprig, vor speria şi mai tare populaţia, vor intensifica presiunea asupra parlamentarilor, vor plăti şi mai multă presă şi televiziune ca să-şi propage manipu­lările, aşa că, fraţilor, greul nu a trecut“, a afirmat iniţiatorul legii, deputatul PNL Daniel Zamfir.

Recomandări

PNL a plagiat imnul rasismului din LaLiga. S-au inspirat de la spanioli: „Suntem la fel, împreună o forță”

Băncile mai fac și o altfel de încercare pentru a scăpa de efectele legii dării în plată. Cum parlamentarii insistă s-o păstreze în forma întoarsă de preşedinte, băncile le cer autorităţilor să pună mai devreme în aplicare Legea falimentului personal. Aceasta are câteva avantaje clare legate de locuinţă şi alte datorii dar se întinde pe perioade mari de timp.

„Avantajul major al legii privind procedura insolvenţei persoanelor fizice faţă de legea privind darea în plată este că după insolvenţă debitorul persoană fizică de bună-credinţă poate rămâne în posesia bunului imobil care este adus în garanţie, pe când darea în plată înseamnă pierderea locuinţei de familie/ terenului“, susţin într-un mesaj comun bancherii reuniţi în Asociaţia Română a Băncilor şi Consiliul Patronatelor Bancare din România.

În mesajul transmis de ARB, se mai arată că trebuie identificate şi introduse condiţiile obiective aplicabile doar debitorului „subiect protejat de lege pentru ca efectul legii să nu fie extins la orice debitor (inclusiv debitori perfect solvabili si bun-platnici)“.

Viceguvernatorul Bogdan Olteanu a prezentat o statistică, cu datele de la finalul lunii octombrie 2015, din care reiese că, la acea dată, erau în derulare peste 470.000 de contracte de credit cu garanție imobiliară, pentru persoane fizice, din care numai 37% sunt ipotecare, adică pentru locuințe. Dintre clienții cu credite ipotecare, 3.742 aveau restanțe mai mari de 90 de zile la finalul lunii octombrie.

Urmărește-ne pe Google News