De Sfântul Gheorghe, comorile îngropate ard!

La intrarea în grajduri, sătenii pun crenguţe de leuştean, pentru ca animalele să fie ferite de farmece şi boli. La porţile caselor, unii creştini pun crenguţe de fag, de salcie sau smocuri de iarbă care simbolizează două lucruri: renaşterea naturii şi venirea primăverii pe de-o parte, iar mugurii crenguţelor sunt consideraţi ocrotitori ai păşunilor şi fâneţelor împotriva duhurilor rele.
În Bucovina, ramurile sunt păstrate peste an şi folosite la vindecare de friguri sau puse în cuibarele cloştilor pentru a face pui cât mai mulţi.
Tot în tradiţia populară se mai spune că în noaptea de Sfântul Gheorghe, comorile îngropate ard şi pot fi văzute de cei care le caută. Dar aceştia nu au voie să vorbească despre ele, fiindcă duhul comorii îi poate amuţi.
Se mai spune că acela care doarme în această zi va fi somnoros tot anul, fiindcă ia somnul mieilor.
În ajunul zilei, fetele de măritat cred că îşi pot vedea ursitul dacă privesc, noaptea, într-o cofă plină cu apă.
Fiindcă Sfântul Gheorghe este şi protectorul ciobanilor, în această zi se dau de pomană lapte, brânză şi caş.

Peste 900.000 de români îşi serbează azi onomastica

Potrivit statisticilor, peste 900.000 de români poartă numele Sfântului Mare Mucenic Gheorghe. Mai exact 910.507 cetăţeni români (727.351 de bărbaţi şi 183.156 de femei) îşi sărbătoresc onomastica cu ocazia Sfântului Mare Mucenic Gheorghe. Din totalul româncelor, 133.845 poartă numele de Georgeta, alte 33.877- Gheorghiţa, Ghiorghiţa şi 14.929 – Geta, în timp ce 505 femei poartă numele de Ghiţa. Majoritatea bărbaţilor se numesc Gheorghe sau Ghiorghe (551.885), George (146.574), Gheorghiţă sau Ghiorghiţă (24.022), iar Ghiţă (4.870).

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro