ComenteazăÎncă de la începuturile creștinismului, Crăciunul a reprezentat un motiv de sărbătoare. Nașterea Domnului trebuia celebrată an de an, iar oamenii simțeau nevoia să creeze o atmosferă festivă, de bucurie, diferită de cea din timpul anului. Pentru asta aveau nevoie de un simbol și o tradiție; bradul a devenit simbolul, iar împodobirea lui cu ornamente lucitoare, tradiția anuală.
De unde vine tradiția împodobirii bradului de Crăciun: în urmă cu câteva sute de ani, era singura modalitate de a crea o atmosferă festivă
Bradul a fost ales ca simbol pentru că, spre deosebire de alți copaci, rămâne verde și iarna; în plus, are o formă foarte frumoasă. Iar obiceiul ornării lui a apărut în urmă cu sute de ani, când oamenii nu aveau altă modalitate de a crea o atmosferă de sărbătoare decât prin agățarea de obiecte în pomul-simbol.
Cel mai vechi document în care se vorbește despre un brad împodobit a fost descoperit la Riga, în Lituania, și datează din anul 1510. În anul 1605 a fost înălțat primul brad de Crăciun într-o piață publică, la Strasbourg – era împodobit numai cu mere roșii! În Statele Unite ale Americii, împodobirea bradului într-un loc public a fost legalizată pentru prima dată în statul Alabama, în anul 1836.
În România, prima scriere despre un brad împodobit de Crăciun datează din timpul regelui Carol I, în anul 1866. La vremea aceea, în Ajun, prinții și prințesele invitate la palat împodobeau bradul după modelul german instaurat de noul rege.
Bradul de Crăciun în comunism și încercarea de înlocuire a lui Moș Crăciun cu Moș Gerilă
Comuniștii nu iubeau nici Crăciunul, nici obiceiurile acestei sărbători. Ca dovadă, au încercat să scoată din istorie atât numele, cât și legenda lui Moș Crăciun. Locul acestuia ar fi trebuit să fie luat de o copie, un personaj fără istorie, fără trecut sau viitor, numit Moș Gerilă.
Cu toate acestea, românii au păstrat tradiția. Pe vremea lui Ceaușescu, mulți nu cumpărau bradul, ci îl tăiau direct din păduri. Iar împodobirea lui era o adevărată aventură, pentru că oamenii nu prea aveau ce să pună nici în brad, nici sub el. Atunci conta mult inventivitatea. De exemplu, se păstra staniolul în care era învelită ciocolata – și aceea găsită rar în magazine! – și se înveleau în ea conuri de brad sau nuci, care erau folosite apoi drept ornamente. Se mai atârnau în brad bomboane, mere sau felii de portocală uscate. În loc de beteală, se puneau ghirlande făcute din hârtie colorată, iar sub brad și pe crengi, din loc în loc, se așeza vată, pe post de zăpadă.
Pe vremea aceea, cine avea globuri ornamentale se presupunea că este un om “cu relații”. Și instalațiile luminoase erau o raritate. Chiar și în București, erau doar câteva familii care dețineau așa ceva.
Cea mai mare provocare o reprezentau însă cadourile care trebuiau așezat sub brad, pentru copii. Românii se chinuiau să facă rost de portocale sau de banane, pe care le cumpărau chiar și crude și le urcau pe sifonier până se coceau, apoi le așezau sub brad. Copiii aveau voie să mănânce o singură banană sau o portocală pe zi, ca să aibă mai mult timp din ele. Cât despre jucării, în librării se găseau foarte puține – de exemplu, un singur model de păpușă cu părul blond sau brunet. Era o perioadă a disciplinei și restricțiilor, nu a consumului fără limite din ziua de azi.
Astăzi parcă suntem la ani lumină de piața de Crăciun din comunism, de la varietatea brazilor la cea a ornamentelor, a decorațiunilor pentru case și pentru exterior, a ofertei legate de cadouri pentru copii și adulți deopotrivă. A dispărut presiunea adunării de podoabe pentru brad și dificultatea procurării alimentelor și darurilor pentru Crăciun, dar a apărut o altă problemă: lipsa timpului. Cei mai mulți dintre noi muncesc zi-lumină și nu mai au vreme să stea cu cei dragi. Din punct de vedere psihologic, s-a schimbat și rolul Crăciunului în viața noastră: împodobirea bradului și masa de sărbătoare au devenit un prilej de a sta cu familia, de a depăna amintiri și de a retrăi atmosfera de Crăciun din copilărie.
Impactul asupra mediului
Astăzi, omenirea se bazează pe un consum aproape fără limite, ca urmare a unei bunăstări economice de moment. Acest lucru se reflectă și în tăieri masive de brazi pentru perioada Crăciunului. Dacă fiecare familie de români are avea un brad în casă, asta ar însemna peste 5 milioane de brazi tăiați, un munte despădurit în fiecare an! Bunăstarea economică are un impact nefast asupra naturii. Pe plan mondial, există programe educaționale care le prezintă oamenilor alternative, cum ar fi bradul artificial sau cel cumpărat direct cu rădăcină și replantat după sărbători. Se poate, așadar, să ne bucurăm de tradiția împodobirii bradului și să protejăm în același timp natura. Dacă nu va exista cerere, din ce în ce mai puțini brazi vor fi tăiați an de an și astfel vom salva pădurile de conifere.
Psiholog Cezar Laurențiu Cioc, specialistul Libertatea