Un bărbat a murit la 49 de ani, după ce s-a negativat la COVID și a luat 4 infecții nosocomiale pe care Spitalul Militar Central nu le-a declarat

• Pe 7 noiembrie 2015, Spitalul Militar Central din București transfera 8 răniți arși la Colectiv la Spitalul Militar din Bruxelles. Jurnaliștii de investigație au descoperit că toți pacienții au fost infectaţi la București, unii cu 5 sau chiar cu 7 bacterii din spitale, niciuna dintre ele trecută în rapoartele de transfer, conform documentelor și conform declarațiilor conducerii spitalului din Bruxelles. Comandant al spitalului militar din București era și atunci și este și acum generalul Florentina Radu. Răniții infectați au supraviețuit.
• La cinci ani distanță, pe 14 noiembrie 2020, un bărbat bolnav de COVID, în vârstă de 49 de ani, a fost transferat dintr-un spital de provincie la o secție ATI a Spitalului Militar Central din București.
• Pe 9 decembrie 2020, bărbatul a murit cu septicemie în Germania, după ce a luat, conform mărturiilor personalului medical, patru infecții la Spitalul Militar Central.
• Datele medicale sunt private și aparțin pacientului, însă ascunderea infecțiilor nosocomiale de către spitale este o problemă de sănătate publică la nivelul României. În aceleași spații ATI de la spitalul condus de generalul Florentina Radu sunt internați chiar acum alți zeci de oameni, iar spitalul „nu a declarat în sistemul electronic infecțiile și nici nu a fost alertat serviciul SPIAM (n.r. – serviciul de prevenire a infecțiilor asociate activității medicale) ca să evalueze situația”, spun oameni din instituție.
• Informațiile provin de la mai multe surse concordante,
  membri ai personalului medical din Spitalul Militar, iar în plus, membri ai familiei și jurnaliștii au văzut o parte a documentelor medicale și antibiogramele, apărute în urma „ședinței cu scântei, în care documentele au ieșit la iveală, după ce ați trimis întrebările la Ministerul Apărării”.
• Fără să ofere numele pacientului, ziarul publică astăzi felul în care Spitalul Militar a ascuns nosocomialele în acest caz, tocmai pentru că infecțiile asociate activității medicale sunt o chestiune de interes public major, care afectează un număr mare de pacienți, personalul medical și familiile.  
• Ca și în cazul Colectiv, protejăm identitatea pacienților când prezentăm elemente din analize, însă expunem conduita managerilor de spitale față de obligația de raportare a infecțiilor.

Recomandări

Calmul dinaintea furtunii prezidențiale. Nimeni de la PSD nu a prevăzut înfrângerea lui Marcel Ciolacu

Bărbatul a fost internat luni, 9 noiembrie, la Secția de Pneumologie a Spitalului Județean din localitatea de origine, suferind de COVID-19. „Boala a avansat, a început să aibă nevoie de oxigen suplimentar”, a povestit pentru ziar un apropiat de-al familiei.

Pe 14 noiembrie, a fost transferat la Spitalul Militar Central din București (SMC).

SMC tratează majoritar pacienți din armată, în plus fiind unitatea medicală dedicată, conform hotărârii CSAT și legii, tratării demnitarilor români. 

Dar spitalul îngrijește și civili.

Bărbatul a ajuns la Spitalul Militar sâmbătă, 14 noiembrie 2020, la ora 18:05. Era conștient, cooperant, respira spontan, avea canulă cu oxigen.

Spitalul partener al NATO

La Spitalul Militar din București a fost preluat de echipa de medici de la ATI II, secție care funcționează în cadrul Centrului Medical de Cardiologie. 

„Teoretic, SMC este unul dintre cele mai sigure locuri în care te poți afla în această pandemie”, a explicat un doctor. 

Spitalul este partener NATO și aici se tratează unii dintre diplomații străini care au probleme de sănătate, precum și demnitarii români. La începutul pandemiei, s-au făcut investiții suplimentare.  

Recomandări

Cine este Călin Georgescu, surpriza alegerilor prezidențiale 2024, turul 1. A ieșit pe locul trei în exit-poll

În aprilie 2020, pe fondul testelor de COVID insuficiente, temă expusă de presă în martie și care a devenit una națională, cronică și nerezolvată până azi, un medic de la Spitalul Militar Central declara pentru Libertatea că „vom trata parlamentari, dar noi, cadrele medicale, nu suntem testați”.

Redacția a întrebat Ministerul Apărării ce e cu saloanele speciale organizate pentru demnitari la SMC. 

Ministerul Apărării a explicat că „Spitalul Militar Central este obligat, prin Legea 38 din 2018, să asigure îngrijirea medicală unor persoane care ocupă anumite funcții în stat. La aceste amenajări fac probabil referire medicii care au vorbit cu dumneavoastră”. 

Unul dintre acești specialiști, la curent cu derularea cazului, susține că avertismentele din primăvară ale colegilor de la SMC s-au dovedit reale. 

Ce s-a întâmplat cu acest bărbat de 49 de ani, fără comorbidități grave, e o oglindă pentru întregul sistem al nostru de sănătate, în care dezorganizarea managerială și ascunderea adevărului despre infecții nosocomiale fac în continuare ravagii.

Medic din Spitalul Militar Central:

Recomandări

Live Text Rezultate BEC alegeri prezidenţiale 2024, turul 1. Elena Lasconi l-a depășit pe Marcel Ciolacu și a intrat în turul doi al alegerilor

Primele zile la Spitalul Militar: Evoluția a fost ușor favorabilă

În orașul său, familia și prietenii s-au mobilizat. Au înființat un grup pe WhatsApp și fiecare îi anunța pe ceilalți ultimele noutăți despre evoluția sănătății sau cum îl pot ajuta. O mână de oameni care țin la el au păstrat legătura directă cu familia. 

După jumătatea lui noiembrie, aflat la Spitalul Militar în a treia săptămână a bolii COVID-19, el a început să se simtă un pic mai bine.

„Nu am știut nimic concret despre starea lui în timpul internării. Familia a știut, desigur, mai multe, însă și lor le-au lipsit informații”, spune unul dintre apropiați.

Pe 19 noiembrie, când starea pacientului s-a înrăutățit, i s-au făcut analize pentru germeni intraspitalicești. Încă de la sosirea la București, plămânii erau afectați, o condiție întâlnită la majoritatea cazurilor de COVID grave.

Rezultatele arată că nu a venit cu infecții de la Spitalul Județean 

Pe 22 noiembrie, Buletinul de analize microbiologice nu a identificat nicio contaminare bacteriană sau fungică. 

Trecuseră 8 zile de la venirea din orașul său de baștină. „Această analiză relevă faptul că era steril la internare în Spitalul Militar, nu contractase nicio infecție în timpul internării în provincie”, a explicat un medic la curent cu cazul, indignat și el de faptul că „se ascunde adevărul”. 

Pe 23 și pe 24 noiembrie, ambele teste COVID au ieșit negative. „Se negativase la COVID, saturația de oxigen ajunsese la 98%, starea pacientului nu se agravase și a fost mutat, într-o stare mai bună, la altă secție ATI”, a explicat un medic.

„Se simțea mai bine, cel puțin asta am înțeles eu, deoarece ne-a cerut să-i aducem ceva de mâncare, ceva la care poftea”, a confirmat și un prieten. „A doua zi, însă, nu mai era bine. Nu am mai putut vorbi cu el, deoarece a fost intubat și ventilat mecanic”, a adăugat acesta.

27 noiembrie: apar primele trei infecții nosocomiale

Pe 27 noiembrie, analizele au găsit în cultura prelevată din sonda de intubație: 

• Ciuperca Candida Albicans.
• Bacteria Klebsiella pneumoniae.
• Bacteria Stenotrophomonas pneumoniae.

Ambele bacterii, ultimii doi germeni de pe listă, au fost multirezistente la antibiotice. Pacientul primește antibiotic, dar starea nu se ameliorează.

Pe 2 decembrie, conform documentelor din spital, „au fost recoltate culturi din aspirat bronșic și a fost identificată a patra infecție, cu Acinetobacter”.

Pe 3 decembrie, medicii reiau analizele și observă că și cele trei bacterii sunt în continuare prezente, antibioticele nereușind să aibă efect.

Șefa Spitalului Militar, generalul Florentina Radu, revenire de urgență din concediu

Familia și prietenii au aflat ceva despre o infecţie sau două contractate în spital. Adevărul a ieșit la iveală, dar tot în interiorul spitalului, mai târziu, când ziarul s-a adresat SMC, solicitând nu date confidențiale, care aparțin familiei, ci cele care țin de sănătatea publică: raportarea infecțiilor. 

Într-o întâlnire cu șefii de secție și medicii specialiști în infecții asociate actului medical, desfășurată miercuri, 16 decembrie, ora 13, comandantul Spitalului Militar, Florentina Radu, și alți șefi au reconstituit cazul și „au văzut documentele care arată existența infecțiilor și faptul că nu au fost raportate”, potrivit unuia dintre participanții la ședință. 

„Între șefii de secție au apărut acuzele: cine trebuia să raporteze?”, a detaliat un om la curent cu întâlnirea. 

Spitalele noastre nu raportează nici acum germenii

Pe tot parcursul pandemiei de Covid, Libertatea a ridicat problema infecțiilor nosocomiale prin întrebări adresate tuturor autorităților implicate în gestionarea pandemiei de Covid, inclusiv președintelui României, în conferințele de presă susținute de acesta. 

Niciodată nu s-a prezentat opiniei publice, în acest an 2020, un răspuns relevant la scară națională, legat de numărul infecțiilor nosocomiale în această perioadă și de efectul interacțiunii lor cu boala provocată de Covid-19. 

Ce trebuia să se întâmple în mod normal? „Obligația îi revenea șefului de secție”

„Cele 4 infecții nu au fost declarate de către spital, adică nu au fost consemnate în registru. Obligația îi revenea șefului de secție”, a explicat o sursă medicală din spital, pentru ziar. 

„Procedura este următoarea: în momentul în care apare o infecție pe un buletin de analiză, în sistemul informatic apare o alertă. Serviciul SPIAM (n.r. – serviciul responsabil de prevenire a infecțiilor asociate activității medicale) informează șeful de secție pentru a lua măsurile ce se impun: izolare, dezinfecție, închidere, circuite, personal, după caz”, a detaliat doctorul. 

Scopul raportării infecțiilor asociate actului medical și al măsurilor e acela de a limita diseminarea infecției la ceilalți pacienți. Apoi, SPIAM, unde sunt medici epidemiologi și infecționiști, vine să verifice dacă măsurile au fost respectate. În cazul infecțiilor care s-au găsit la bărbat, din ședință a reieșit că nu a fost respectată niciuna dintre aceste proceduri. Adevărul e că a devenit o practică, nu doar la Spitalul Militar, pentru a se ascunde aceste infecții.

Medic:

Germania, ultima șansă

Pe 6 decembrie, la cererea soției, bărbatul de 49 de ani a fost transportat la un spital din Germania. 

„Dimineața era bine, seara se simțea prost, au alternat zilele bune cu cele proaste, dar n-am știut că e atât de grav”, explică un prieten de familie.

Germania era ultima șansă. 

Pe externare scrie că a plecat ”ameliorat” din SMC

Când a fost transferat, biletul de externare nu a conținut niciuna dintre infecțiile asociate actului medical descoperite de medici, dar medicii din Germania au fost la curent cu ele, potrivit surselor ziarului.

Nu știm însă felul în care a ajuns informația în clinica nemțească unde a fost transferat și dacă asta s-a făcut printr-o scrisoare medicală sau prin altă modalitate. Potrivit rudelor și prietenilor, nici familia, nici alt apropiat nu au cunoscut tot adevărul despre cele 4 infecții, așa cum nici părinții pacienților de la Colectiv nu l-au știut.

„El a plecat în Germania plin de bacterii luate din Spitalul Militar”, susține un medic din SMC.

„Familiei i-au spus din București despre infecții, dar nu despre câte sunt”, completează tabloul un alt apropiat. 

Este inimaginabil cum Spitalul Militar își ascunde propria mizerie!

Medic:

„În biletul de externare, ei susțin că pacientul a fost externat în stare ameliorată, deși era intubat și ventilat și în șoc septic!”, a mai spus specialistul.

„Luptă cu o bacterie foarte agresivă”

Transferul din 6 decembrie s-a făcut cu un avion. „Din Germania a venit o echipă medicală condusă de un profesor și l-au preluat. I-au spus familiei că pacientul are șanse de recuperare. Ne-am bucurat toți când am auzit”, a spus un alt prieten.

Optimismul a dispărut însă două zile mai târziu. „Am aflat că medicii germani i-au transmis familiei că se afla în septicemie când l-au preluat din România, că luptă cu o bacterie foarte agresivă și rezistentă la antibiotice și că următoarele 12 ore sunt critice”. 

Subiectul a erupt în Spitalul Militar

Internat pe 9 noiembrie în spitalul județean din orașul său, bărbatul a murit înainte de zorii zilei de 9 decembrie, într-un spital din centrul Germaniei.

În urmă cu cinci ani, sloganul autorităților a fost: „Avem condiții ca în Germania”. 

Până la publicarea articolului, Spitalul Militar Central nu a răspuns întrebărilor ziarului, adresate prin intermediul Ministerului Apărării Naționale.

Vezi rezultatele alegerilor prezidențiale – turul 1 și află când este turul al doilea al votului pentru președinție!  

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro