ComenteazăIanuarie a început cu o veste tristă în lumea muzicii românești. Pe 19 ianuarie se stingea din viață una dintre vocile sonore ale muzicii românești, Dan Andrei Aldea, lider al formației Sfinx.
Aldea avea 69 de ani și după ce fusese în anii 70 liderul trupei Sfinx, a plecat în Belgia, iar apoi în Germania. A cerut azil politic și a rămas în Occident vreme de 30 de ani. S-a întors în România în 2014.
Februarie – se stinge fostul fotbalist Ilie Bărbulescu
În februarie, chiar pe 1, fotbalul românesc îl pierdea pe Ilie Bărbulescu. Fost câștigător al Cupei Campionilor Europeni cu Steaua, în 1986, al Supercupei Europei, un an mai târziu, Bărbulescu se stingea, la 63 de ani, în somn, în urma unui infarct.
Pe 13 februarie, pleca dintre noi generalul Marin Dragnea. Fost veteran de război, Dragnea fusese șeful sportului românesc în anii 1974-1984. Numele său a fost legat însă și de reprimarea la Timișoara a mișcării studențești de solidaritate cu Revoluția maghiară din 1956.
O zi mai târziu murea fostul ministru al finanțelor din perioada guvernării CDR, Decebal Traian Remeș. Devenit personaj pentru stilul său direct, Remeș a ajuns să fie condamnat la închisoare pentru implicarea în celebrul scandal „Caltaboșul” alături de ministrul agriculturii de atunci, Ioan Avram Mureșan, fiind acuzat de luare de mită.
În martie, pe 13, cu o zi înainte să împlinească 73 de ani, lumea teatrului și filmului românesc o plângea pe Carmen Galin. Actrița devenise populară pentru rolul în serialul TV „Fram”, din 1983. Fusese căsătorită cu marele regizor Dan Pița. Carmen Galin se retrăsese în 1995 din viața publică, dedicându-se activităților umanitare.
Pe 21 martie se stingea din viață antropologul Vintilă Mihăilescu, în urma unei boli necruțătoare, cu care se luptase în ultima perioadă. Mihăilescu a fost șeful Catedrei de Sociologie la Școala Națională de Științe Politice (SNSPA) și director al Muzeului Țăranului Român. În ultima sa carte, „În căutarea corpului pierdut”, Mihăilescu vorbea despre lupta sa cu boala.
Goma moare de COVID-19, la Paris
Patru zile mai târziu, pe 25 martie, murea la Paris, în urma infectării cu COVID-19, scriitorul Paul Goma. Născut în 1925, la Orhei, actuala Republică Moldova, considerat una dintre cele mai cunoscute figuri ale disidenței anticomuniste românești, Goma a fost arestat și bătut de autoritățile de la București, care i-au retras cetățenia română în 1977 și l-au silit să plece, alături de familie, în Franța. A scris zeci de cărți în care a descris ororile regimului comunist și nu s-a întors niciodată în România.
După Carmen Galin, un alt actor cunoscut, Ștefan Sileanu, murea pe 28 martie după zeci de ani în care cunoscuse succesul pe scena Teatrului Nottara din Capitală. Avea 81 de ani.
Luna martie se termina cu o nouă veste tristă, cea a dispariției fostului portar al Stelei București, Martin Tudor. Fostul campion roș-albastru s-a stins în urma unui infarct, după ce s-a ridicat de la masă, acasă, la Reșița.
Aprilie – regizorul filmului „Răscoala”, Mircea Mureșan
Pe 24 aprilie, murea, la 91 de ani, cunoscutul regizor Mircea Mureșan. Distins la Cannes pentru filmul „Răscoala”, Mureșan a mai regizat câteva pelicule devenite celebre: „Baltagul” sau „Ion: Blestemul pământului, blestemul iubirii”, dar și celebrul serial „Toate pânzele sus”, după romanul lui Radu Tudoran. După 1990, Mureșan a regizat două filme extrem de populare: „A doua cădere a Constantinopolului” și „Sexy Harem Ada-Kaleh”.
Pe 25 aprilie, prințul Mihai Dimitrie Sturdza, istoric şi diplomat, înceta din viață la Paris, la vârsta de 86 de ani.
Mai – ÎPS Pimen, răpus de COVID-19
Pe 20 mai, la săptămâni după ce se infectase cu coronavirus, arhiepiscopul Pimen al Sucevei și Rădăuților murea la vârsta de 90 de ani. Figură importantă a Bisericii Ortodoxe Române, Pimen a fost cel care l-a invitat pe regele Mihai la Putna, la celebrarea Paștilor, în 1992. În 2012, Pimen a fost declarat definitiv de instanță fost colaborator al Securității.
Pe 1 iunie se stinge din viață pictorul Vladimir Zamfirescu (n. 3 mai 1936) , ale cărui lucrări se află în mari muzee de artă din Franţa, Anglia (Tate Gallery din Londra), Italia, Germania, Spania, Austria, Rusia (Muzeul Puşkin) etc., dar şi în colecţii regale, în mari pinacoteci şi în colecţiile unor şefi de stat (Norvegia, Danemarca, Italia, China, Bulgaria), precum şi în Colecţia Muzeului de Artă al Vaticanului.
Costin Mărculescu, găsit fără suflare acasă
Zece zile mai târziu, pe 11 iunie, la doar 50 de ani, actorul Costin Mărculescu este găsit mort în casa sa de către polițiști, iar pe 25 iunie încetează din viață unul dintre cei mai cunoscuți antrenori de fotbal din ultimii ani, Ionuț Popa, cel care le condusese de-a lungul timpului pe Poli Iași, Poli Timișoara sau UTA Arad.
Pe 27 iunie s-a stins Dumitru Comănescu (n. 8 nov. 1908), inginer agronom, fitopatolog, discipolul fondatorului Institutului de Cercetări Agronomice, Gheorghe Ionescu Siseşti, distins cu titlul de Cel mai vârstnic cetăţean al Municipiului Bucureşti.
În iulie, pe 27, încetează din viață, la 55 de ani, dirijorul Camil Marinescu, diagnosticat cu COVID-19. Marinescu fusese dirijor principal al Filarmonicii George Enescu în perioada 2012 – 2019.
Pe 11 august, lumea politicii românești era în doliu, după ce Oliviu Gherman, fostul președinte al Senatului, murea la vârsta de 89 de ani. Una dintre figurile pitorești ale anilor 90, Gherman fusese pentru o vreme și președintele PDSR (devenit ulterior PSD).
Pe 16 septembrie, la 85 de ani, se stingea din viață fostul președinte al Federației Române de Fotbal, Mircea Pascu.
Pe 7 octombrie, colonelul Emil Veţeleanu, veteran de război și ultimul supravieţuitor al luptelor de la Cotul Donului, înceta din viață la 101 ani.
Zece zile mai târziu, pe 17, scriitorul și jurnalistul Radu Călin Cristea înceta din viață. Una dintre cele mai cunoscute voci ale postului Radio Europa Liberă, după 1990, Călin Cristea fusese în ultimii ani membru al CNA.
Pe 26 octombrie, înceta din viață Viorica Quintus, soția fostului lider liberal Mircea Ionescu-Quintus. Fostul președinte al Senatului murise și el în urmă cu trei ani.
Lună neagră pentru teatrul românesc
Pe 7 noiembrie murea, la 69 de ani, fostul primar al sectorului 1 Vasile Gherasim.
Dar luna noiembrie a fost una neagră pentru teatrul și filmului românesc, cu două nume uriașe care ne-au părăsit: Vladimir Găitan și Draga Olteanu Matei.
Găitan avea 73 de ani și o carieră cinematografică uriașă în spate, cu zeci de pelicule, de la „Nea Mărin miliardar” la „Noi, cei din linia întâi”, la „Mircea”, la seriale TV.
Draga Olteanu Matei a fost una dintre reprezentantele de aur ale teatrului și filmului românesc. S-a stins din viață la 87 de ani, la Iași, după o carieră cu zeci de roluri strălucitoare.
Pe 4 decembrie, moare una dintre vocile cunoscute ale radioului românesc, jurnalistul sportiv Răzvan Tomescu. Avea doar 53 de ani.
În aceeași zi, a decedat una dintre figurile conflictului româno-maghiar din martie 1990, de la Târgu Mureș, Mihăilă Cofar, devenit celebru după ce imaginile în care era bătut au făcut înconjurul televiziunilor din Europa.
28 decembrie – Jurnalistul și scriitorul Liviu Iancu moare la doar 45 de ani, după ce, potrivit relatărilor din presă, ar fi suferit un infarct. Iancu era autorul unei cărți de succes – Xanax și avea în spate o carieră de mai bine de 20 de ani în presa economică.