Decizia Consiliului JAI: Schengenul terestru pentru România, amânat nedefinit

Deși un prim pas important a fost făcut prin ridicarea controalelor la frontierele aeriene și maritime acum jumătate de an, integrarea completă în spațiul Schengen este departe de a fi finalizată.

„Președinția a prezentat, de asemenea, un raport cu privire la stadiul punerii în aplicare integrale a acquis-ului Schengen în Bulgaria și România. Pe 30 decembrie 2023, Consiliul a decis ridicarea controalelor aeriene și maritime la granițele cu Bulgaria și România. Stabilirea datei de ridicare a controalelor la frontierele terestre interne cu Bulgaria și România va necesita o nouă decizie a Consiliului (n.red. JAI)”, a transmis Președinția Ungară a Consiliului UE, deținută de Budapesta în perioada 1 iulie-31 decembrie 2024.

Deși în comunicat se precizează că „Bulgaria și România au prezentat măsurile implementate de la decizia Consiliului din decembrie pentru a-și proteja granițele externe și a combate migrația ilegală”, lucruri cerute pentru admiterea în Schengen, nu s-a oferit niciun orizont de timp pentru ridicarea frontierelor terestre.

Președinția ungară a Consiliului UE a subliniat importanța consolidării securității frontierelor externe și s-a angajat „să asigure cât mai curând posibil integrarea completă a Bulgariei și României în Spațiul Schengen”, fără să precizeze niciun calendar în acest sens.

Recomandări

Oficial, Rusia îi apără deschis pe Călin Georgescu și pe Donald Trump și atacă UE

Austria se opune aderării României și la Schengenul terestru

Ministrul de interne al Austriei, Gerhard Karner, a declarat pe 10 octombrie, înaintea reuniunii Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne de la Luxemburg, penultimul din acest an, că tot nu a venit momentul ca România să intre în Schengen și cu granițele terestre.

„Controalele suplimentare la frontieră au dus la scăderea presiunii în multe țări”, a declarat Karner. El a adăugat că, deși există progrese în privința controalelor la frontiere, dând exemplu frontiera dintre Austria și Ungaria, „nu suntem încă la capătul drumului”.

În acest moment, singura țară care nu și-a dat acceptul pentru Schengenul terestru este Austria, după ce Olanda a renunțat la veto. Prin urmare decizia acceptării României în Schengen aparține exclusiv Vienei și este vorba despre o decizie politică.

România a scăpat de granițele aeriene și maritime doar după acceptul târziu al Austriei

Austria a blocat aderarea României la Schengen încă din decembrie 2022, în Consiliul JAI de la Bruxelles, când a adus drept argument criza migranților.

Abia din 31 martie 2024 România a intrat în Schengen cu acceptul Vienei, dar numai aerian și maritim, adică au fost eliminate controalele la frontierele aeriene și maritime. În aprilie 2024, ministrul de interne austriac Gerhard Karner a declarat că nu poate preciza când va intra România în Schengen și terestru.

Recomandări

Sfârşitul războiului din Ucraina va creşte activităţile ostile ale Rusiei în alte părţi ale Europei, avertizează serviciul secret al unui stat membru NATO

Surse guvernamentale au spus încă din decembrie 2023, pentru Libertatea, că accederea în Schengen terestru nu va avea loc mai devreme de 2025.

Ultimul Consiliu JAI din 2024, în decembrie

Ultimul Consiliu JAI din acest an va avea loc la Bruxelles, în luna decembrie, dar nu s-a stabilit nimic în privința punerii pe ordinea de zi a aderării complete a României în Schengen.

Pentru ca un stat să fie acceptat în Schengen este necesar consensul tuturor membrilor. Fiecare țară are drept de veto, astfel că și o singură obiecție împiedică aderarea.

Urmărește-ne pe Google News