ComenteazăInstitutul Național pentru Fizica Laserilor, Plasmei și Radiațiilor este unul dintre cele nouă institute de cercetare cu sediul în Măgurele, în top cinci institute la nivel național în privința bugetului, care se ridică la aproximativ 80 de milioane de lei anual.
Unul dintre cercetătorii contestați este chiar directorul Institutului de Științe Spațiale (ISS), o filială a INFLPR, Ion Sorin Zgură, iar ceilalți trei – Gabriel Socol, Magdalena Nistor și Angela Staicu – sunt membri ai consiliului științific.
Magdalena Nistor și Angela Staicu sunt chiar membre ale comisiei de etică din institut.
Cei patru cercetători ai INFLPR și-au obținut gradul științific I în 2011. În octombrie 2020, sindicatul „Radiația” a depus o sesizare la Comisia de Etică a institutului, la care nu au primit răspuns în termenul legal de 45 de zile. Au contestat și concursul în urma căruia Ion Sorin Zgură a devenit din nou directorul Institutului de Științe Spațiale, acuzându-l că nici acolo nu întrunea condițiile de concurs.
Apoi, sindicatul s-a adresat Consiliului Național de Etică a Cercetării Științifice, Dezvoltării Tehnologice și Inovării (organism aflat acum sub umbrela Ministerului Cercetării, n.red.), la care ajungi de obicei în ultimă instanță, când comisia de etică internă nu soluționează cazul. Și de la consiliu au primit un răspuns mult după ce expirase termenul legal de 85 de zile.
Nu îndeplinesc criteriile legale, dar sunt nevinovați
Gradul de cercetător științific I îi plasează pe cei care îl obțin pe cea mai înaltă ierarhie în domeniu și vine la pachet cu o creștere salarială de aproape 1.600 de lei brut, dar și cu posibilitatea de a accede la anumite proiecte, de a fi membru în anumite comisii și comitete.
Criteriile minimale pentru obținerea gradului didactic I în 2010, impuse de ordinele Ministerului Educației și Cercetării, prevedeau, printre altele, ca aceștia să aibă obligatoriu și două cărți de specialitate scrise ca unic sau prim autor.
Comisia de concurs de la institut a luat în calcul însă o adăugire făcută de Comisia de Fizică a CNATDCU, care spune că pot obține gradul științific cei care au două cărți de specialitate ca prim/unic autor/editor sau cei care au cu 20% mai multe publicații ISI (sistem de recunoaștere internațională a lucrărilor științifice) decât solicitate la punctul anterior (care cerea 35 de lucrări științifice în total, din care 14 ISI).
Potrivit rapoartelor comisiei de concurs pentru cei patru candidați, niciunul nu îndeplinea primul criteriu, adică niciunul nu era autor unic a două cărți de specialitate. Toți îndeplineau însă criteriul articolelor științifice cotate în publicații ISI.
Despre acea adăugire care îi avantaja pe candidați la obținerea gradului științific, Consiliul Național de Etică spune că este „un simplu document Word nesemnat și fără nicio referire la adoptarea sa printr-un document oficial semnat și aprobat de CNATDCU ori printr-un act normativ”.
Cu toate acestea, hotărârea dată pe 26 august concluzionează că nu cei patru sunt vinovați că au obținut gradul științific I fără a îndeplini condițiile legale, „ci vinovați sunt CNATDCU și Ministerul Educației, care au propus, respectiv validat, prin Ordin de Ministru, concursurile celor 4 persoane, deși acestea nu îndeplineau criteriile stabilite prin legislația aplicabilă în anul 2010”. Prin urmare, respinge sesizarea ca fiind nefondată.
Lider sindical: Dacă cineva fură și poliția nu-l prinde, atunci vinovată este doar poliția?
George Epurescu, președintele Sindicatului „Radiația” care a făcut reclamația, spune că decizia Consiliului Național de Etică nu face decât să spele niște nereguli grave. „Se constată fapta și nu le retrage titlul. Au creat acest precedent prin neretragerea titlului, ceea ce este de o gravitate extremă. Dă vina pe CNATDCU, care este vinovat, da, dar acesta este un organism consultativ. Trebuia să spună care sunt membrii CNATDCU de atunci vinovați că au votat”, a spus acesta.
Mircea Dumitru, vicepreședinte CNATDCU în prezent și fost ministru al educației, este surprins de logica hotărârii Consiliului Național de Etică în privința celor patru. „Dacă cineva obține avantaje eludând spiritul și litera regulamentelor, vinovat nu este doar cel care nu-l sancționează, ci și cel care beneficiază nepermis de eludarea acelor regulamente”, spune profesorul.
La cererea Libertatea, acesta oferă și o interpretare mai simplă a deciziei Consiliului de Etică: „După «logica» acestei decizii, dacă cineva fură și poliția nu-l prinde sau, poate, trece cu vederea, atunci vinovată este doar poliția, iar hoțul rămâne «negustor cinstit»! Este o analogie, nu o acuzație de furt”, vrea să se facă înțeles vicepreședintele CNATDCU.
Ion Sorin Zgură: „Sunt nevinovat, am depus cu bună- credință toate documentele”
În replică, Ion Sorin Zgură, directorul Institutului de Științe Spațiale (ISS) și unul dintre cei patru cercetători reclamați, susține că s-a înscris la concurs cu bună-credință. „Eu consider că sunt nevinovat, am depus cu bună-credință toate documentele și nu am nimic de reproșat”, a declarat acesta.
A spus și că s-a săturat să fie reclamat la toate forurile de George Epurescu, care „practică tactica manipulărilor”. „Acele contestații făcute de sindicatul Radiația prin George Epurescu sunt făcute prin necunoștință de cauză. Acest domn nu are idee ce înseamnă colaborări internaționale, ce înseamnă să lucrezi cu străinătatea, să te implici, să participi la experimente, să fii într-o colaborare, să ai un memorandum of understanding”, a continuat cercetătorul.
Mai mult, spune că acela care astăzi îl reclamă a fost în comisia care l-a validat în funcția de director al ISS în urmă cu șase ani.
Eu sunt la al doilea mandat prin concurs, ultimul în 2019 contestat de Epurescu, dar Epurescu a fost membru în comisia de concurs în 2015 și atunci m-a validat. Atunci am fost bun?
Ion Sorin Zgură, directorul Institutului de Științe Spațiale:
Ceilalți trei cercetători care fac obiectul hotărârii Consiliului de Etică nu au răspuns la solicitarea Libertatea de a furniza un punct de vedere până la publicarea articolului.
Nici directorul actual al INFPLR, Andreea Matei, nu a vrut să comenteze în vreun fel situația din institutul pe care îl conduce de doar trei luni. Una dintre măsurile pe care aceasta le-a luat în acest timp a fost să suspende comisia de etică din institut, care din martie 2020 nu s-a întrunit deloc și, prin urmare, nu a soluționat nicio sesizare. Implicit, nici pe cea făcută chiar cu privire la doi dintre membrii săi.
Motivația celor din comisie a fost pandemia: „aplicațiile de teleconferință nu garantează confidențialitatea sesiunilor online, atât a intervențiilor în direct a participanților, cât și a documentelor transferate între participanți.” Pentru lipsa de activitate, Consiliul Național de Etică a decis să-i sancționeze cu un avertisment.
„Până în 2018 nu s-a trezit nimeni să conteste”
Libertatea l-a contactat și pe Traian Dascălu, reclamat împreună cu cei patru cercetători, fiindcă a fost președintele comisiei de concurs în 2010 și directorul general al INFLPR.
„De ce să răspund eu la niște acuzații care sunt nefondate, pe care le puteți verifica foarte ușor? Domnul Zgură este CSI încă din 2011. Până în 2018 nu s-a trezit nimeni să conteste, numai când este din nou director general, sindicatul se trezește cu o contestație. Credeți că e nelegală numirea lui? Dacă era nelegală, până atunci era contestat de mai multe ori”, spune acesta.
„După părerea mea, îndeplinește condițiile. Comisia Națională de Etică spune că nu este vinovat că a obținut titlul de CSI, cum spune sindicatul”, este ferm în poziția sa.
Sindicatul „Radiația” va contesta în instanță decizia luată de Consiliul Național de Etică.