Decizia de achitare a torţionarilor disidentului Gheorghe Ursu nu va fi revizuită, a decis Curtea de Apel București

„În temeiul art. 459 alin. (5) Cpp, respinge, ca inadmisibile, cererile de revizuire formulate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de revizuentele-părţi civile Ursu Andrei Horia şi Ursu Ştefan Olga împotriva sentinţei penale nr. 196/F/17.10.2019 a Curţii de Apel Bucureşti – Secţia I penală, definitivă prin decizia penală nr. 238/A/27.07.2023 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – Secţia penală. Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicarea copiei minutei”, se arată în decizia instanţei.

În octombrie 2023, Parchetul General a cerut anularea deciziei, pe calea revizuirii, prin care torţionarii Marin Pîrvulescu şi Vasile Hodiş au fost achitaţi definitiv de Instanţa Supremă pentru săvârşirea infracţiunii de tratamente neomenoase.

Procurorii arătau în cererea de revizuire că există fapte sau împrejurări care nu au fost cunoscute de judecători atunci când au soluţionat dosarul torţionarilor lui Gheorghe Ursu.

„Conflictul dintre societate și regim a reprezentat o constantă”

Astfel, Parchetul preciza că a primit de la Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii înscrisuri conţinând date şi informaţii, însoţite de detalii tehnice care nu au fost cunoscute de magistraţi în timpul desfăşurării procesului.

Recomandări

Calmul dinaintea furtunii prezidențiale. Nimeni de la PSD nu a prevăzut înfrângerea lui Marcel Ciolacu

În plus, a fost depus un material documentar de la Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER), întocmit în colaborare cu Institutul de Istorie Nicolae Iorga, referitor la cazuistica şi încălcările drepturilor omului în România în perioada 1980-1989.

De asemenea, Parchetul General a primit sprijinul științific al Academiei Române, prin intermediul Institutului de Istorie Nicolae Iorga, precum și al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER) pentru documentarea imparțială și competentă a realităților regimului comunist, cu precădere în ceea ce privește funcționarea aparatului de represiune a acestuia.

„Faptele și împrejurările noi relevate de aceste materiale susțin o cu totul altă situație de fapt decât cea reținută de instanță și se circumscriu adevărului istoric, respectiv că represiunea a fost o trăsătură permanentă a regimului comunist, conflictul dintre societate și regim a reprezentat o constantă, regimul a continuat practicarea politicilor restrictive, interzicând orice manifestare publică pe care o considera drept un pericol la adresa stabilității sale și a disimulat represiunea politică prin folosirea anchetelor penale instrumentate de Miliție, ca paravan al acțiunilor de poliție politică”, arăta Parchetul General.

Recomandări

Cine este Călin Georgescu, surpriza alegerilor prezidențiale 2024, turul 1. A ieșit pe locul trei în exit-poll

Procurorii au respins motivarea judecătorilor, care au dispus achitarea celor doi foști ofițeri de Securitate și au afirmat că au adăugat la cererea de revizuire probe care arată că Gheorghe Ursu a fost torturat pentru că era opozant politic.

Un șoc pentru familia inginerului ucis de Securitate

La rândul său, Andrei Ursu, fiul disidentului, spunea că decizia de achitare a fost un şoc pentru toţi cei care cunosc dosarul asasinării lui Gheorghe Ursu şi afirmă că Securitatea are încă posibilităţi, directe sau subliminale, de a-i influenţa pe unii dintre oamenii din justiţie.

Pe 27 iulie 2023, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a dispus achitarea definitivă a foştilor ofiţeri de Securitate Marin Pîrvulescu şi Vasile Hodiş, acuzaţi că l-au torturat pe disidentul Gheorghe Ursu.

Judecătorii motivau în decizia de achitare că Gheorghe Ursu nu a fost un opozant al regimului comunist şi nici nu s-a aflat în relaţii de adversitate cu Securitatea, astfel încât nu se poate reţine infracţiunea de tratamente neomenoase în sarcina ofiţerilor care l-au anchetat.

O altă frază din motivarea judecătorilor care a scandalizat opinia publică era că la nivelul anului 1985 nu se poate reţine că represiunea organizată de Securitate avea un caracter sistematic şi s-ar fi exercitat prin controlul informativ al „întregii populaţii active”, ci ar fi vorba doar de „un conflict limitat la câteva persoane”.

Recomandări

Live Text Rezultate BEC alegeri prezidenţiale 2024, turul 1. Elena Lasconi l-a depășit pe Marcel Ciolacu și a intrat în turul doi al alegerilor

De asemenea, judecătorii considerau că în timpul regimului Ceauşescu nu exista o intenţie clară de exterminare sistematică a oricărui opozant din partea autorităţilor statului.

Disidentul anticomunist Gheorghe Ursu a fost ucis cu o lovitură aplicată de criminalul de drept comun Marian Clită, în timp ce se afla în arestul Securității în noiembrie 1985. Procesul a fost deschis 30 de ani mai târziu, iar pe 27 iulie, foştii ofiţeri de securitate Marin Pârvulescu şi Vasile Hodiş, acuzați că l-au torturat pe Ursu, au fost achitaţi definitiv de Înalta Curte de Casație și Justiție.

Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER) consideră că „exonerarea de responsabilitate juridică” de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a vinovaților pentru uciderea disidentului Gheorghe Ursu reprezintă un pericol la adresa statului de drept.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro