33 comentariiUPDATE sâmbătă, 9 martie, ora 00.27: Președintele Senatului, Nicolae Ciucă, a afirmat că „după nouă ani de proces, acest dosar se închide printr-o decizie definitivă și executorie”.
„S-a putut ajunge la această soluționare favorabilă mai ales ca urmare a muncii depuse de experții Ministerului de Finanțe condus de Marcel Boloș și de echipa de avocați selecționată de minister. Mulțumesc tuturor celor care au muncit pentru cauza României”, a adăugat al doilea om în stat.
UPDATE sâmbătă, 9 martie, ora 00.15: Executivul a transmis că „potrivit Hotărârii Tribunalului Arbitral, România primește câștig de cauză la acuzațiile adresate de Gabriel Resources Ltd. şi Gabriel Resources (Jersey)”, iar „reclamanții sunt obligați să ramburseze României cheltuielile de judecată aferente procedurii de arbitraj” și că în următoarele 20 de zile va fi publicată motivarea deciziei ICSID.
UPDATE sâmbătă, 9 martie, ora 00.11: Liderul USR, Cătălin Drulă, a acuzat coaliţia de guvernare PSD-PNL că a „isterizat România săptămâni de-a rândul cu o campanie toxică” împotriva formațiunii pe care o conduce, campanie legată de procesul în cazul Roşia Montană.
Și fostul premier Dacian Cioloş a reacționat, tot pe Facebook. El a afirmat că Roşia Montană rămâne în patrimoniul mondial UNESCO, iar statul român nu plăteşte nici o despăgubire, susținând că cei care l-au acuzat trebuie „să înţeleagă că patrimoniul naţional cu valoare mondială nu se vinde”.
UPDATE sâmbătă, 9 martie, ora 00.07: Ministrul de finanțe, Marcel Boloș, a spus că „potrivit procedurilor, nu putem publica motivele care fundamentează soluția pronunțată decât după 20 de zile”, dar „România dorește publicarea integrală a hotărârii arbitrale”. Conform procedurii, pentru publicarea integrală a deciziei, este nevoie ca ambele părți să fie de acord, adică și România, și Gabriel Resources.
Boloș a mai punctat, pe Facebook, că „reclamanții sunt obligați să ne ramburseze cheltuielile de judecată aferente procedurii de arbitraj”.
UPDATE vineri, 8 martie, ora 23.44: Premierul Marcel Ciolacu a transmis pe Facebook: „Am câștigat procesul Roșia Montană!!! Ne-am luptat pentru România pentru că era nedrept ca fiecare salariat și pensionar al acestei țări să fie penalizat pentru ticăloșia unor antiromâni!”.
El a mulțumit apoi avocaților și a făcut trimitere la fostul premier Dacian Cioloș.
„Mulțumesc echipei de avocați care a reprezentat România cu profesionalism, cinste și onoare! Românii nu trebuie să sufere din cauza deciziilor unor premieri care au pus interesele personale mai presus decât interesele naționale! Nu am acceptat jaful în cazul vaccinurilor anti-Covid, nu am făcut-o nici acum! Bravo, România!”, a adăugat Marcel Ciolacu.
UPDATE vineri, 8 martie, ora 23.30: Centrul Internațional pentru Reglementarea Diferendelor referitoare la Investiții (ICSID) a respins cererea Gabriel Resources, iar România nu mai trebuie să plătească niciun prejudiciu, au declarat surse guvernamentale pentru Libertatea.
Mai mult, statul român va primi despăgubiri de la compania Gabriel Resources, aferente procedurii de arbitraj, care se ridică la peste 1,4 milioane de dolari, plus dobândă, la care se vor adăuga și despăgubiri pentru cheltuielile de judecată.
În acest moment, există o cale extraordinară de atac, care poate fi exercitată în termen de patru luni.
Știrea inițială: România va afla vineri, 8 martie, decizia în cazul Roșia Montană, în procesul intentat de Gabriel Resources, a anunțat Marcel Boloș, ministrul finanțelor.
„Am fost înștiințați că în cursul zilei de vineri se va pronunța decizia de către instanța arbitrară internațională. Așteptăm să vedem care va fi această decizie și urmează mai apoi să ne formulăm strategia de negociere și în funcție de cum vor fi coordonatele acestei strategii de negociere vom parcurge etapele necesare pentru a ajunge la un consens cu beneficiarii acelei decizii”, a declarat Marcel Boloș.
Întrebat dacă o cale de atac extraordinară mai este posibilă, ministrul finanțelor a spus că „este posibilă, dar ea se derulează destul de rapid”.
„Așa sunt uzanțele instanțelor arbitrare internaționale și perspectiva aceasta de a schimba decizia care se va pronunța vineri, în urma discuțiilor cu juriștii, este destul de mică”, a mai spus Marcel Boloș.
Despăgubiri solicitate de până la 6,7 miliarde de dolari
Pe 22 februarie, purtătorul de cuvânt al Guvernului, Mihai Constantin, a declarat că valoarea totală actualizată a despăgubirilor solicitate de companiile Gabriel Resources Ltd. şi Gabriel Resources (Jersey) în dosarul arbitral internaţional deschis împotriva României, legat de proiectul minier aurifer de la Roşia Montană, ar putea avea un prag maximal de 6,7 miliarde de dolari, nota News.ro.
„Țin să precizez că este o solicitare pe care, eventual, ar fi făcut-o compania minieră. Asta nu înseamnă că acest prag se va şi regăsi în decizia pe care, repet, o aşteptăm a fi publicată de către Curtea de Arbitraj”, a preciza atunci Constantin.
La mijlocul lunii februarie, Libertatea a scris că Guvernul se pregătește să plătească despăgubiri în cazul procesului privind Roșia Montană. Scenariul realist ar fi acordarea de despăgubiri între 1,5 și 2,5 miliarde de dolari pentru Gabriel Resources, compania care deține licența de exploatare, iar la aceste sume ar urma să se aplice dobânzi, conform documentelor consultate.
În varianta optimistă, România ar plăti despăgubiri între 500 și 700 de milioane de dolari, însă există și o variantă pesimistă în care daunele plătite să fie de 3,2 miliarde de dolari la care se adaugă dobânzi.
Istoricul Roșia Montană
În toamna lui 2013, România a fost martora unor proteste masive față de proiectul minier de la Roșia Montană. Zeci de mii de oameni au ieșit în stradă timp de trei săptămâni, în mai multe orașe, exprimându-și nemulțumirea față de exploatarea aurului în zonă.
Mișcările de stradă au început după ce Guvernul, condus atunci de Victor Ponta, a aprobat, pe 27 august 2013, un proiect de lege care reglementa exploatarea minereurilor din perimetrul Roşia Montană. Mai precis, protestele au fost declanșate din cauza îngrijorărilor oamenilor legate de impactul negativ asupra mediului, a patrimoniului cultural și a vieții localnicilor.
Susținătorii au criticat planul de exploatare cu cianuri, afirmând că a generat contaminarea solului și a apei. La București, manifestanţii, în majoritate tineri, au scandat „Uniţi salvăm Roşia Montană!” şi au afişat bannere şi pancarte cu mesaje printre care „Sănătate – da, cianură – nu”.
Compania canadiană Gabriel Resources şi-a propus exploatarea în patru cariere şi utilizarea unor cantităţi mari de cianură pentru a extrage 300 de tone de aur şi 1.600 de tone de argint. Sub presiunea unei mobilizări de amploare, guverne succesive au refuzat să emită un acord esenţial pentru lansarea lucrărilor, a scris Hotnews. Evocând o „expropriere”, Gabriel Resources a depus în 2015 o cerere de arbitraj internaţional şi a solicitat României daune în valoare de câteva miliarde de dolari.
În iunie 2017, acționarul majoritar Roșia Montană Gold Corporation a chemat România în instanță la un Tribunal al Băncii Mondiale, unde a invocat pierderi de miliarde de dolari, susținând că Guvernul de la Bucureşti nu a permis exploatarea minei de aur Roşia Montană, a relatat Digi24.
În 2021, Comitetul Patrimoniului Cultural UNESCO a decis înscrierea sitului Roșia Montană în Patrimoniul cultural imaterial al umanității și în Patrimoniul mondial în pericol, ceea ce înseamnă oprirea oricărui proiect de exploatare minieră. Libertatea a publicat atunci documente prin care arăta că fostul ministru al finanțelor Alexandru Nazare a avertizat că România riscă să plătească despăgubiri uriașe către Gabriel Resources, dacă va implementa recomandările pentru includerea Roșiei Montane în patrimoniul UNESCO.