Curtea de Justiție a UE a pronunțat a doua decizie privind prescripția din România. Ce precizări aduce Instanța Supremă
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJEU) a pronunțat joi mult așteptata decizie în cauza „Lin II”, un dosar extrem de sensibil care vizează întreruperea cursului prescripției răspunderii penale în România. Subiectul a pus în conflict, de mai mulți ani, sistemul judiciar de la București cu cel european, miza fiind închiderea a mii de dosare penale, inclusiv de marea corupție, ca urmare a deciziilor succesive ale Curții Constituționale și ale Instanței Supreme din perioada 2018-2022.
Cuprins:
La o primă vedere, pe baza pronunțării orale a hotărârii de către instanța de la Luxemburg, se pare că judecătorii europeni au stabilit că noul regim al prescripției se aplică doar cauzelor aflate în prezent pe rolul instanțelor, nu și celor care au fost deja soluționate în mod definitiv. O analiză completă a impactului juridic va fi însă posibilă abia după publicarea în scris a motivării oficiale a hotărârii.
Reacția rapidă a Instanței Supreme: „Fidelitatea noastră aparține valorilor statului de drept”
La scurt timp după anunțul venit de la Luxemburg, Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a transmis un set de precizări de principiu. Instanța supremă a ținut să sublinieze că misiunea sa fundamentală rămâne asigurarea unei aplicări loiale, coerente și previzibile a legii, în deplinul respect al ordinii juridice europene, al Convenției Europene a Drepturilor Omului și al Constituției României. Reprezentanții ÎCCJ au precizat că abordarea lor nu este ghidată de rezultatul punctual al unei cauze, ci de loialitatea față de principiile statului de drept.
Conducerea instanței de casație a explicat că abordarea adoptată de-a lungul timpului în materia prescripției nu a reprezentat o opțiune arbitrară între dreptul UE și regulile de la Strasbourg. Dimpotrivă, judecătorii români susțin că au aplicat dreptul european în mod armonizat, valorificând standardele de protecție a drepturilor omului. ÎCCJ a invocat articolul 52 alineatul (3) din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, care arată că drepturile garantate de Cartă trebuie să aibă un nivel de protecție cel puțin echivalent cu cel asigurat de Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
Justificarea juridică a deciziilor interne și sprijinul Avocatului General
Conform comunicatului oficial al Biroului de Informare și Relații Publice al ÎCCJ, interpretarea articolului 49 din Cartă (privind principiul legalității incriminării) a fost făcută în deplină concordanță cu articolul 7 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului și cu jurisprudența Curții de la Strasbourg, tocmai pentru că acesta reprezintă standardul minim de protecție asumat chiar de dreptul Uniunii. Instanța supremă amintește că acest raționament complex a fost confirmat explicit și de concluziile Avocatului General al CJEU, care a reținut că interpretarea dreptului Uniunii nu poate ignora standardele de protecție a drepturilor fundamentale.
Înalta Curte a concluzionat că, într-o Europă a dreptului, loialitatea unei instanțe nu se demonstrează prin atașamentul față de o singură decizie punctuală, ci prin consecvența cu care promovează dialogul judiciar și aplică principiile comune care unesc sistemele constituționale naționale cu cele europene. Instanța supremă dă asigurări că își va exercita rolul constituțional cu același echilibru și cu maximă responsabilitate pe viitor, având ca reper unic aplicarea corectă a legii și protejarea cetățenilor.
