UPDATE 14.50: CCR a admis, miercuri, sesizarea Guvernului cu privire la existenţa unui conflict juridic între Guvern şi preşedintele Klaus Iohannis, referitor la remanierea guvernamentală.
Comunicatul CCR precizează:
„Președintele României urmează să emită de îndată decretele de constatare a vacantării celor două funcții de ministru.
Președintele României urmează să răspundă, de îndată, în scris și motivat, propunerilor înaintate de prim-ministrul României cu privire la numirile în funcția de ministru”.
Prin urmare, președintele ar trebui să semneze decretele prin care ia act de demisiile vicepremierului Paul Stănescu, ministrul pentru Dezvoltare Regională, și a lui Lucian Șova, ministrul Transporturilor. În locul lor, sunt propuși de guvern Lia Olguța Vasilescu, respectiv Mircea Drăghici.
În ședința CCR de miercuri, părțile implicate în conflict și-au susținut punctele de vedere.
Secretarul general al Guvernului, Toni Greblă, a declarat în plenul Curții Constituționale, că șeful statului nu poate să interzică unei persoane să ocupe un post de ministru pentru simplul fapt că o dată a fost refuzat pentru a ocupa o anume funcţie de membru al Executivului, relatează Mediafax.
„Ar însemna ca o persoană care a fost propusă ministru pentru un anume minister concret, care are atribuţii concrete, responsabilităţi concrete, o dată refuzat de preşedinte pentru că l-a considerat nepotrivit, să nu mai poată niciodată ocupa nicio funcţie de ministru în alt minister pentru care, probabil, tot subiectiv, ar putea să fie persoana respectivă apreciată ca fiind foarte bună, foarte potrivită. Prin urmare, preşedintele nu poate să interzică unei persoane să ocupe un post de ministru pentru simplul fapt că a fost refuzat o dată a ocupa o anume funcţie de ministru”, a declarat în ședința CCR, secretarul general al Guvernului, Toni Greblă.
De cealaltă parte, consilierul prezidențial Mihaela Ciochină a declarat că Viorica Dăncilă a avut o conduită neloială întrucât a omis să se consulte cu șeful statului înaintea formulării propunerilor de miniștri, adăugând că premierul avea obligația de a demara consultări cu președintele pe această temă.
Analiza prelungită a președintelui cu privire la nominalizarea miniștrilor la Dezvoltare și Transporturi nu are temei legal și este o opunere fățisă, se arată în sesizarea premierului Viorica Dăncilă la CCR, cu privire la conflictul Guvern-Președinție. Amânarea este numită „un refuz arbitar”.
Agendă plină la CCR
* sesizările în legătură cu Legea privind declasificarea unor documente, formulate de preşedintele Klaus Iohannis, PNL, USR şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
* sesizarea PNL privind numirea a şase membri ai Consiliului ASF
* sesizările preşedintelui Klaus Iohannis şi a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie privind legea de executare a pedepselor privative de libertate
* sesizarea preşedintelui Camerei Deputaţilor referitoare la existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Ministerul Public, pe de o parte, şi Parlament, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi celelalte instanţe judecătoreşti, pe de altă parte, pe tema protocoalelor de colaborare cu SRI din 2009 şi 2016
* sesizarea Guvernului în legătură cu un posibil conflict juridic de natură constituţională, după ce preşedintele Klaus Iohannis a amânat numirea miniştrilor la Transporturi şi Dezvoltare Regională
Curtea Constituţională analizează sesizarea Guvernului în legătură cu un posibil conflict juridic de natură constituţională după ce preşedintele Klaus Iohannis a amânat numirea miniştrilor Transporturilor şi Dezvoltării Regionale.
Pe 7 decembrie, premierul Viorica Dăncilă a anunţa că Guvernul a sesizat la Curtea Constituţională faptul că preşedintele Klaus Iohannis nu a luat o decizie cu privire la numirea noilor miniştri la Transporturi – Mircea Drăghici şi Dezvoltare Regională – Lia Olguţa Vasilescu.
O altă decizie este aşteptată asupra sesizării preşedintelui Camerei Deputaţilor referitoare la existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Ministerul Public, pe de o parte, şi Parlament, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi celelalte instanţe judecătoreşti, pe de altă parte, pe tema protocoalelor de colaborare cu SRI din 2009 şi 2016.
CCR va analiza şi sesizările PNL, USR, ICCJ şi a preşedintelui Klaus Iohannis în legătură cu Legea privind declasificarea unor documente.
Va fi discutată şi legea de executare a pedepselor privative de libertate.
Partidul Naţional Liberal a sesizat Curtea Constituţională în legătură cu legea de executare a pedepselor privative de libertate, pe motiv că Parlamentul a ignorat o decizie precedentă a CCR care declara actul normativ neconstituţional în integralitatea lui şi nu l-a respins.
Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal este neconstituţională, deoarece încalcă dispoziţiile art. 147 alin. (4) din Constituţie, fiind adoptată cu nerespectarea deciziei nr. 561/2018 a Curţii Constituţionale, se precizează în sesizarea semnată de 60 de parlamentari PNL.
Citeşte şi:
Vezi rezultate exit poll alegeri parlamentare 2024 și urmărește rezultatele alegerilor pentru Parlamentul României!