ComenteazăŞeful statului afirmă, în sesizare, că “scopul reglementării îl reprezintă marcarea zilei Tratatului de la Trianon prin organizarea, la nivel național și local, de manifestări cultural-educative și științifice consacrate conștientizării semnificației și importanței Tratatului de la Trianon”.
Astfel, scopul legii criticate nu este unul individualizat, precis determinat, întrucât nu rezultă cu claritate care este interesul social general vizat. Or, legea, prin esența și finalitatea sa constituțională, trebuie să fie un act cu aplicabilitate generală și să vizeze un interes general al societății. Însă, în cazul de față, legea supusă controlului de constituționalitate are o arie de aplicabilitate circumstanțiată asupra declarării zilei de 4 iunie ca zi a Tratatului de la Trianon. Sfera de incidență a reglementării, calificată astfel prin scopul său și determinată în acest mod de legiuitor, dispune într-un domeniu ce intră, de fapt, în competența de reglementare a autorităților administrative publice centrale, iar nu în cea a Parlamentului, care nu poate să legifereze “în scopul marcării Zilei Tratatului de la Trianon” și să prevadă desfășurarea unor manifestări organizate la nivel național și local, “consacrate conștientizării semnificației și importanței Tratatului de la Trianon”, spunea preşedintele.
Prin urmare, regimul juridic privind declararea unor asemenea zile nu se încadrează în ipoteza reglementării de ordin primar, astfel încât acesta nu se poate impune printr-o lege, se menţionează în atacul la CCR.
Proiectul privind ziua Tratatului de la Trianon a fost iniţiat de social-democrații Titus Corlățean și Șerban Nicolae.
Acesta prevede organizarea unor manifestări în ziua de 4 iunie pentru a sărbători acest eveniment şi stipulează arborarea drapelului României în această zi de către autoritățile administrative centrale și locale.
Camera Deputaților a adoptat pe 13 mai, cu 235 de voturi, proiectul de lege pentru declararea zilei de 4 iunie Ziua Tratatului de la Trianon.