Kremlinul cere NATO să plece din estul Europei. Lista de cerințe trimisă Occidentului pentru detensionarea situației din Ucraina

Lista pe care Kremlinul vrea să o negocieze cu statele vestice vine în contextul în care țările occidentale au acuzat Rusia că se pregătește să atace și să ocupe Ucraina, fapt negat de Moscova.

Aceasta conține și puncte pe care Occidentul le-a respins deja categoric, precum recunoașterea unui drept de veto al Rusiei cu privire la aderarea Ucrainei la NATO.

Cerințele Moscovei, formulate în premieră, au fost prezentate în detaliu de ministrul adjunct de externe al Federației Ruse, Serghei Ryabkov. Acesta le-a declarat reporterilor că Rusia și Occidentul trebuie să pornească de la zero în refacerea relațiilor.

„Linia urmată de Statele Unite ale Americii și NATO în ultimii ani – aceea de escaladare agresivă a situației de securitate – este absolut inacceptabilă și extrem de periculoasă”, a afirmat oficialul rus.

Washingtonul și aliații săi din NATO ar trebui să înceteze imediat acțiunile ostile constante împotriva țării noastre, inclusiv exercițiile neprogramate, apropierile periculoase și manevrele navelor și avioanelor militare, și să oprească dezvoltarea militară a teritoriului ucrainean.

Serghei Ryabkov:

Profesorul Sam Greene, de la King’s College din Londra, specialist în politica internațională a Rusiei, a scris pe Twitter că președintele Vladimir Putin „trage o linie în jurul spațiului post-sovietic și plasează un semn de avertizare de tipul «Rămâneți afară!»”.

Recomandări

Ce înseamnă pentru Ucraina, Orientul Mijlociu și China întoarcerea lui Donald Trump la Casa Albă

„Dar nu înseamnă neapărat că acesta este un preludiu al războiului. Este o justificare pentru ca Moscova să-și poată păstra atitudinea agresivă și pentru a menține Washingtonul și pe aliații săi într-o situație dezechilibrată. Întrebarea este: cât timp poate fi dusă o astfel de politică, înainte de a-și pierde eficiența?”, a adăugat Sam Greene.

Apel la negocieri

Ryabkov le-a declarat reporterilor că Rusia nu mai este dispusă să suporte situația actuală. Oficialul rus a cerut Statelor Unite să ia în serios propunerile și să vină, rapid, cu un răspuns constructiv.

Ryabkov a precizat că Rusia este pregătită să înceapă negocierile chiar de sâmbătă, 18 decembrie, Geneva fiind un posibil loc unde să aibă loc discuțiile, și că echipa sa de negociere este pregătită.

Întrebat despre răspunsul SUA la propunerile de până acum ale Rusiei, Ryabkov a spus: „În ansamblu, ei (americanii, n.r.) nu au spus «nu». Nu le-au respins, dar nici nu le-au acceptat”.

Moscova a înaintat Statelor Unite propunerile la începutul acestei săptămâni, pe fondul tensiunilor crescânde din cauza acumulării de trupe rusești la granița cu Ucraina.

Rusia afirmă că răspunde la ceea ce consideră că sunt amenințări la adresa propriei sale securități: relațiile din ce în ce mai strânse ale Ucrainei cu NATO și aspirațiile ucrainenilor de a adera la alianța militară nord-atlantică, chiar dacă nu există nicio perspectivă iminentă ca Ucrainei să i se permită aderarea, notează Reuters.

Recomandări

Kamala Harris, primul discurs după înfrângere: „Am pierdut alegerile, dar nu lupta pentru libertate. Aveți putere”

Ce solicită Rusia Occidentului

Agenția de presă RIA a rezumat punctele-cheie ale propunerilor făcute de Moscova țărilor din vestul Europei și Alianței Nord-Atlantice:

• Să excludă continuarea extinderii NATO și aderarea Ucrainei la alianță;
• Să nu desfășoare trupe și armament suplimentare în afara țărilor în care se aflau în luna mai 1997 (înainte ca vreo țară din Europa de Est să se alăture alianței), excepție fiind cazurile care întrunesc atât aprobarea Rusiei, cât și pe cea a statelor membre NATO;
• Să renunțe la orice activități militare ale NATO în Ucraina, Europa de Est, Caucaz și Asia Centrală;
• Să nu amplaseze rachete cu rază intermediară și scurtă de acțiune acolo unde aceste pot lovi teritoriul celeilalte părți;
• Să nu desfășoare exerciții cu mai mult de o brigadă militară, într-o zonă de frontieră convenită, și să facă schimb regulat de informații cu privire la exercițiile militare;
• Să confirme faptul că părțile nu se consideră reciproc adversare și că sunt de acord să se abțină de la folosirea forței și să rezolve toate disputele în mod pașnic;
• Să se angajeze că nu vor crea condiții care ar putea fi percepute drept o amenințare de către cealaltă parte;
• Să creeze linii telefonice pentru a comunica în situații de urgență.

Foto: EPA

Urmărește-ne pe Google News