Deficitul bugetar a crescut masiv: 37 miliarde de lei în primele cinci luni, față de 21 miliarde de lei anul trecut

Creșterea deficitului vine în contextul în care Guvernul se confruntă cu o „gaură bugetară” de 20 de miliarde de lei, iar premierul Marcel Ciolacu și ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, au declarat zilele trecute că sistemul de facilități fiscale trebuie reanalizat.

În primele cinci luni de anul trecut, diferența se situa la 20,9 miliarde de lei, adică 1,57% din PIB.

Compensările la energie și investițiile, cauza principală

Veniturile totale s-au situat la 197,54 miliarde de lei, în urcare cu 10,4% față de perioada similară a anului trecut, în vreme ce cheltuielile s-au ridicat la 234,45 miliarde de lei, cu 17,3% peste nivelul din primele cinci luni ale lui 2022.

Conform notei Ministerului Finanțelor, deficitul a fost cauzat de compensarea facturilor aferente consumului de energie electrică și gaze naturale în valoare de 4,16 mld lei, volumul mai mare de decontări pentru medicamente, încetinirea ritmului de încasări la venituri, precum și de influențele implementării etapei a doua a Programului Sprijin pentru România.

Încasările cresc mai puțin decât cheltuielile

Recomandări

Ștefan Mandachi regretă că l-a susținut, l-a promovat pe TikTok și l-a votat pe Călin Georgescu: „Nu am verificat” | VIDEO

Încasările au fost astfel:

• 17,63 miliarde de lei din impozitul pe salarii și venit, în creștere cu 23,8%, în principal după creșterea încasărilor din impozitul pe dividende (+105,2%) și impozitul pe veniturile din pensii (+38,6%), în timp ce încasările aferente declarației unice au crescut cu 13,2%.
• 64,79 miliarde de lei din contribuțiile de asigurări, în creștere cu 12,2% față de anul trecut, sub creșterea de 14,8% a fondului de salarii din economie. Ministerul notează că ritmul mai slab de creștere a venit ca urmare a facilităților acordate salariaților din agricultură și industria alimentară și încetarea încasării contribuțiilor de asigurări pentru pensiile mai mari de 4.000 de lei. Aceasta a fost declarată neconstituțională de către CCR în decembrie 2022.
• 7,32 miliarde de lei impozit pe profit, în urcare cu 3,9% față de anul trecut.
• 40,57 miliarde de lei din TVA, în creștere cu 6,3% față de aceeași perioadă a anului trecut. Ministerul explică „evoluția temperată” prin decelerarea bazei economice, dar și prin creșterea restituirilor de TVA cu 22,9%.
• Accizele au adus 15,22 miliarde de lei, în creștere cu 8,6%, după creșterea cu 22% a încasărilor accizelor la țigări. Instituția notează scăderea cu 3,2% a accizelor din produse energetice.
• Veniturile nefiscale au fost de 14,99 miliarde de lei, în scădere de 3,6%, evoluția fiind influențată de vărsămintele BNR și redevențele petroliere, după ce prețul carburanților a scăzut ca urmare a scăderii prețului petrolului.
• Sumele rambursate de Uninea Europeană au totalizat 17,29 miliarde de lei, în creștere cu 37,3%.

Recomandări

Proteste în marile orașe ale țării, împotriva lui Călin Georgescu: „Tinerii vă strigă în cor, nu votați un dictator”| VIDEO

Pe ce dăm banii

În privința cheltuielilor, acestea au fost influențate de creșterea cheltuielilor de personal, cele sociale, a dobânzilor, a celor cu bunurile, dar și a majorării investițiilor cu 55%.

Defalcat, acestea arată astfel:

• Cheltuielile de personal au însumat 52,82 miliarde de lei, în urcare cu 9%
• Cheltuielile cu bunuri și servicii s-au ridicat la 30,23 miliarde de lei, în creștere cu 15,4%, după o creștere de 17,5% la fondul de sănătate și o creștere de 16,3% la bugetele locale.
• Cheltuielile cu dobânzile la împrumuturile statului au fost de 14,41 miliarde de lei, în urcare cu 3,49 miliarde față de primele cinci luni din 2022.
• Asistența socială a dus la cheltuieli de 82,3 miliarde de lei, în urcare cu 11,1%. Creșterea vine ca urmare a majorării punctului de pensie cu 12,5% de la 1 ianuarie, precum și a pensiei minime de la 1.000 la 1.125 lei, dar și de acordarea de ajutoare financiare celor cu venituri mici și acordarea unei indemnizații suplimentare persoanelor cu dizabilități. De asemenea, compensarea facturilor la energie și gaze, în sumă de 1,65 miliarde de lei, și majorarea alocațiilor au influențat cheltuielile.
• Subvențiile au totalizat 8,08 miliarde de lei, bani ce s-au dus pentru producătorii agricoli, transportul elevilor, plus compensarea facturilor la energie și gaze pentru firme, în cuantum de 2,51 miliarde de lei.
• Categoria alte cheltuieli totalizează 4,07 miliarde de lei, reprezentând titluri emise de Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților (ANRP), dar și bursele pentru elevi și studenți și susținerea cultelor.
• Cofinanțarea pentru proiectele externe cu fonduri nerambursabile, inclusiv cele pe fonduri europene, a fost de 20,11 miliarde de lei, în urcare cu 48,9%.
• Investițiile s-au ridicat la 25,51 miliarde de lei, în urcare cu 55,1% comparativ cu anul trecut, când au fost de 16,45 miliarde de lei.

Urmărește-ne pe Google News