ComenteazăProbele de la dosar relevă cum membrii grupului infracțional, destructurat de procurorii anticorupție, literalmente hulea persoanele rămase cinstite în preajma lor, care în continuare respectau jurământul lui Hipocrat și își făceau decent meseria.
Interceptarea membrilor grupării îi prezintă pe aceștia înjurând și blestemând asistentele și brancardierii care aduceau oameni pe tărgi, pentru simplul fapt că prin prezența lor la sediul CASMB aceștia trebuie luați cu prioritate, în detrimentul dosarelor fictive, care finalmente aduceau bani în buzunarele acestora.
„Ce dracu a scos curva aia iar… din ambulanță, de acolo?”
Interceptările îl pun în lumină pe șeful CASMB, Liviu Bara, care, într-un exces de furie oarbă a început să o înjure pe asistenta și pe portarul care a lăsat-o să aducă pacientul netransportabil în sediul instituției pentru a fi ajutat conform normelor de morală, bun simț și legale.
„Ce dracu a scos curva aia iar… din ambulanță, de acolo?”, „Păi, da, dar nu trebuia să intre înăuntru, frate!”, tuna și fulgera Bara către un alt inculpat, Ovidiu Munteanu.
Acesta, implicat în actul infracțional și evident nepăsător la nevoia infirmului, îl liniștea pe Bara:
„Tontu ăla de la poartă i-a lăsat și m-am trezit cu ei la recepție, ce vrei… las că sunt jos acuma, le ia buletinele și pleacă…”, „Agentul de la ușă are interzis să mai primească tărgi”.
Pacienții nedeplasabili nu au prioritate!; Trebuie rezolvați cei fictivi
Interceptările sunt halucinante și relevă un tabloul grotesc a ceea ce se petrecea în realitate la Casa de Asigurări de Sănătate a Municipiului București.
Înfuriat de dojana șefului său, inculpatul Ovidiu Munteanu, a dat dispoziție ca toți pacienții aduși pe tărgi și în stare vădită de invaliditate să nu mai fie primiți pentru a putea rămâne prioritate dosarele fictive la care inculpații lucrau.
”Inculpatul Ovidiu Munteanu a dat dispoziție telefonică pentru funcționara care identifica pacienții din ambulanțe, să nu se acorde prioritate la coadă pentru asigurații imobilizați pe tărgi sau în scaune pentru a depune cererile”, notează procurorii DNA în dosar.
”Funcționar: „Deci cine să le depună?”
Ovidiu Munteanu: „Ăla, mă!… Unde… Cine are… dracu să-l ia! Cine are trebuie să vină cu ele!”.
Funcționar: Deci cine are să stea să și le depună! „Deci pe site scrie «cererea depusă de o persoană nedeplasabilă, care este identificat de personalul CASMB, mijloacele de transport sanitar, poate fi depusă la Registratură după această identificare!» Nu scrie că are prioritate! Că eu de aia te-am sunat! Că mi-i sui pe ăilalți în cap!”, „Bun, deci la fel, le dau actele în mână!”, „Și să facă ce vor! Eu le spun să îmi ia oamenii de acolo, îs identificați și să-mi elibereze locul!”.
Ovidiu Munteanu: „Da”, ar fi fost aranjamentul cu iz penal dintre cei doi.
Avocații, clienți prioritari la CASMB
Oamenii de rând, invalizii și mai ales cei cu urgențe nu constituiau priorități pentru grupul infracțional coagulat la nivelul CASMB.
Procurorii relevă că pentru șeful Bara și acolitul său Munteanu, avocații care aveau zeci sau chiar sute de dosare de depus erau prioritari, acesta fiind motivul pentru care oameni aduși pe tărgi erau refuzați la intrare sau chiar dați afară din instituție.
Lucian Vasile Bara, președintele CASMB, și Ovidiu Munteanu, managerul Direcției Relații Contractuale, au fost indignați de faptul că o parte dintre asigurați, au venit să depună personal dosarul la CASMB, situație în care au hotărât că nu le vor acorda prioritate în raport cu avocații care depuneau sute de dosare.
Ulterior Bara a respins cererile asiguraților care au venit aduși de ambulanțe, deși a văzut că erau în stare gravă și cunoștea că avocații au depus dosare în numele unor pacienți fictivi.
Totul este dovedit de o vastă plajă probatorie care include și interceptări. Astfel, un avocat ascultat pe „fire scurte” de anchetatori, își nuanța telefonic bucuria că este în fața celor bolnavi, „în balamucul de nedescris” care era la CASMB.
„…Aaa, e un balamuc aicea de nedescris! Dar vezi, eu am intrat așa ca o nesimțită, m-am băgat, am luat bon și m-am pus… deja eu am 17, îs 24… deci dacă erai p-aici intram. Că ăștia se ceartă, că i-au pus să aducă toți bolnavii și sunt vreo sută de bolnavi, dar bon care e după mine, știi?”, se confesa satisfăcut de potența personală avocata.
Discuțiile de la capătul nesimțirii
Dosarul o surprinde pe avocata favorizată de gruparea de la CASMB discutând la coada în care era era prioritară pentru depunerea unor dosare fictive.
În spatele femeii așteptau invalizi, oameni în stare gravă și asigurați de rând.
„În timp ce persoanele bolnave se aflau la coadă, în spatele avocaților, inculpata Maria Costică discuta la telefon pentru întocmirea unor dosare către persoane care nu solicitaseră și nici nu aveau cunoștință în acel moment că urmează să primească îngrijiri medicale la domiciliu”, notează procurorii DNA în dosar.
Astfel, Maria Costică, reprezentanta legal a unei societăți prestatoare de servicii medicale, cercetată pentru 17 fapte de înșelăciune cerea talonul de pensie al mamei avocatei implicate în dosar, pentru a o „bucura” pe femeie cu un dosar de îngrijiri la domiciliu.
„Ia, zi, ai un talon de pensie de-a lu maică-ta?”, o întreba Costică pe avocata care nu înțelegea cerința femeii: „Mă, dar de ce-mi trebuie talonu lu… de pensie ale mamei mele?”.
„O să-ți povestesc, n-avem timp să vorbim acuma, da?”, „Îți explic. Da, o să o iau pe îngrijiri, dar îți explic cum…”, „Da. Eu o s-o verific, să am grijă de ea”, „Eu o să-i fac tot ce trebuie. Vorbim mâine seară toate detaliile, da?”, o liniștea femeia pe avocată.
În concluzie, se arată în dosar, depunerea dosarelor de îngrijiri medicale la domiciliu, de către avocați care nu erau angajați în fapt de către asigurați, era o practică foarte cunoscută de către funcționarii publici din CASMB, la care au apelat chiar ei, în folosul furnizorilor.
Anual, sistemul sanitar românesc înghite între 7 și 8 miliarde de euro. Unde sunt banii?