Imaginile au fost distribuite pe platformele de socializare de un utilizator.

Ulterior, salvatorii chemați să intervină nu a reușit să salveze delfinul.

“Unul dintre cele mai mari exemplare de afalin, 2,4 metri, a fost descoperit de constănțeni pe plaja din zona Pescărie. Ne-am deplasat în zonă, fără a mai putea face ceva pentru a salva exemplarul, deja mort. Afalinul s-a prins într-un fir de taparină, care i-a produs răni în jurul mandibulei și înotătoarelor pectorale. A murit înecat”, s-a notat pe pagina Delfinii din Marea Neagră.

Știm că astfel de cazuri pot produce panică printre cei aflați pe plajă, mai ales din cauza lungimii foarte mari pe care o are, însă îi rugăm pe toți cei care se intersectează cu astfel de cazuri să rămână calmi și, mai ales, să nu atingă exemplarele eșuate, deoarece există riscul de a contracta boli de piele.

Mesaj pe pagina Delfinii din Marea Neagră:

850 de delfini eșuați în ultimii 10 ani

Conform unui articol publicat de Scena9, din 2010 până acum, au înregistrat 850 de cazuri de delfini eșuați pe plajele românești. 

Între 500 și 4.000 de marsuini, între 150 și 1.000 de delfini comuni și între 400 și 2.700 de afalini sunt în Marea Neagră. Studiul de referință în regiune e din 2014 și a fost făcut pentru apele Ucrainei, României și Bulgariei. Pe baza survolărilor aeriene, au fost numărați atunci în jur de 100.000 de delfini.

1.200.000 de euro, pentru salvarea delfinilor

România are în premieră un program bugetat, de 1.200.000 de euro, prin care să poată salva delfinii care eșuează în fiecare an pe litoralul Mării Negre.

Conform G4Media, banii vor fi cheltuiți în următoarele direcții:

  • 1. Pregătirea unui cod de conduită și crearea unei rețele de voluntari instruiți privind alertarea și intervenția în cazul incidentelor cu delfini eșuați, aflați în stare precară.
  • 2. Utilarea, specializarea și coordonarea centrelor și laboratoarelor care să preia sarcina tratării mamiferelor rănite (institute de cercetare, clinici veterinare);
  • 3. Crearea unei baze de date specializate privind cazuistica și raportarea către autoritățile competente naționale a mortalităților și ratei de succes obținute ca rezultat al acțiunilor de salvare;
  • 4. Analizarea cazurilor eşuate moarte pentru identificarea cauzelor care au determinat decesul (naturale sau antropice) (institute de cercetare, direcţii sanitar veterinare, laboratoare specializate, clinici veterinare, ONG-uri)

 
 

Urmărește-ne pe Google News