„Comportamentul alimentar al acestor delfini este special adaptat la un singur tip de pradă şi dovedeşte o flexibilitate comportamentală impresionantă pentru un animal ce nu face parte din specia primatelor”, a declarat Tom Tregenza, coautorul studiului. Cercetătorii au declarat că au văzut de mai multe ori o femelă delfin care gonea, mai întâi, sepiile din zona ierburilor şi a algelor submarine unde acestea se ascundeau, pentru a le mâna spre fundul pietros şi nisipos al oceanului.

Delfinul împungea apoi sepia cu vârful botului, în timp ce stătea în poziţie verticală, cu capul în jos, iar apoi o ucidea instantaneu cu o lovitură rapidă, care provoca un zgomot puternic, provocat de ruperea sepiei. Apoi delfinul ridica corpul sepiei şi îl lovea uşor cu vârful botului, pentru a scoate afară cerneala toxică pe care sepia o eliberează în apă, ca mijloc de apărare atunci când este atacată. După această etapă, delfinul readucea sepia pe fundul oceanului, unde o freca de pietriş pentru a-i frăgezi carnea, care, probabil, devine astfel mai gustoasă.

 
 

Urmărește-ne pe Google News