Delfinii se bazează pe „fluierat” şi ecolocaţie pentru a vâna şi a se reproduce. Poluarea fonică cauzată de activităţi precum forarea şi transportul maritim a crescut dramatic în ultimii ani și poate avea efecte devastatoare asupra delfinilor dacă le afectează capacitatea de colaborare, potrivit studiului.
„Dacă grupurile de animale din sălbăticie sunt mai puțin eficiente în a căuta hrană, atunci acest lucru va avea un impact negativ asupra sănătății lor, ceea ce va avea un impact în cele din urmă asupra sănătății populației”, a spus coautoarea studiului Stephanie King, profesoară la Universitatea din Bristol.
Sunetul este unul dintre cele mai importante simțuri pentru animalele marine. Spre deosebire de lumină, care este rapid absorbită de apă, sunetul poate parcurge zeci, chiar sute de kilometri.
Experții anticipau că cetaceele precum balenele, delfinii sau marsuinii își vor dezvolta o gamă complexă de sunete pentru a comunica și compensa poluarea fonică cauzată de activitatea umană.
Studiul a fost realizat cu doi delfini, Delta şi Reese, care au fost plasaţi într-o lagună experimentală, fiind echipaţi cu dispozitive de înregistrare a sunetului.
Echipa de cercetare a constatat că, în condiţiile unui nivel crescut de zgomot de la un difuzor subacvatic, delfinii aproape și-au dublat durata fluierului și, de asemenea, zgomotul pentru a compensa această interferență.
Rata de succes a delfinilor a scăzut de la 85% la 62,5%, în funcţie de nivelul de zgomot.
Potrivit cercetătorilor, deşi studiul a fost efectuat cu delfini obişnuiţi cu prezenţa umană, zgomotul produs de om poate avea efecte și mai dăunătoare asupra exemplarelor sălbatice.
„Delta și Reese sunt foarte motivați și cunosc bine această sarcină. Au făcut-o de sute de ori pentru studiile anterioare. Dar dacă ieșim în sălbăticie, dacă un animal dorește să inițieze un comportament cu altcineva, s-ar putea să nu știe că partenerul său vrea să coopereze”,a spus autoarea principală a studiului, Pernille Sorensen, doctorandă la Universitatea Bristol.